Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi

Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 29 Ianuarie 2012

Avea nume de basileu şi făcea politică ca un basileu. Avea credinţă în Biserica în care fusese botezat şi o susţinea precum un basileu, deşi nu era de os domnesc. Acesta era Vasile Lupu, cel care a ocupat tronul marelui Ştefan la mijlocul sec. al XVII-lea. La cinci după urcarea pe tron, a sfinţit o frumoasă şi semeaţă biserică pe Uliţa domnească din Iaşi (azi b-dul Ştefan cel Mare), din apropierea Curţii şi în preajma Bisericii "Sfântul Nicolae Domnesc", a Mănăstirii Golia şi a Bisericii "Sf. Sava". Ca orice creştin, se gândea la momentul trecerii la cele veşnice. Deşi o hărăzise ca necropolă domnească, nu a închinat-o Adormirii Maicii Domnului sau Sfântului Nicolae, aşa cum se obişnuia. Voievodul i-a dat ca hram pe cel al sfinţilor apărători şi învăţători ai dreptei credinţe: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Era o nouă dovadă a veleităţilor sale bizantine, dar mai ales a deschiderii sale culturale de factură ecumenică ortodoxă. Era un hram neobişnuit pentru spaţiul românesc, care trăda influenţa tot mai mare a învăţaţilor greci veniţi în spaţiul românesc, prin iniţierea de tipărituri, înfiinţarea de şcoli, de luptă pentru păstrarea dreptei credinţe în faţa ofensivei tot mai insistente a prozelitismului latin. Iar o asemenea tendinţă era înţeleasă şi cultivată de către un domnitor precum Vasile Lupu, cel care, prin ctitoria sa, dar şi prin binefacerile pentru întreaga lume ortodoxă: Constantinopol, Ierusalim, Muntele Athos, Kiev, apoi în comunităţile ortodoxe din Polonia şi în alte părţi ale lumii creştine, făcuse din Moldova creuzetul unităţii ortodoxe. Iar toate acestea erau recunoscute de mai-marii Ortodoxiei, care pe la 1641 dăruiau moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aşezate de domnitor cu mult fast în cununa ctitoriilor sale: Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" din Iaşi.