Memoria Bisericii
Mănăstirea Văratec la 1900

Mănăstirea Văratec la 1900

Adrian Nicolae Petcu, 21 Februarie 2011

A fost întemeiată la 1785 de fiica unui preot ieşean, călugărită cu numele de Olimpiada schimonahia la Schitul Topoliţa din apropiere.

La ridicarea aşezământului, maica Olimpiada a fost susţinută de înţeleptul părinte isihast Paisie Velicicovschi, care vieţuia la Mănăstirea Neamţ. Doi ani mai târziu, noul aşezământ a fost unit cu Schitul Topoliţa, iar la 1803 mitropolitul Veniamin Costachi a format din Văratec şi Agapia o singură chinovie, menită să ţină o şcoală monahală de meserii şi de cultură generală pentru călugăriţe. Încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, mănăstirea avea trei biserici şi un monumental turn de clopotniţă la intrare. Biserica mare, cu hramul Adormirii Maicii Domnului, a fost zidită între 1806-1812, într-un stil arhitectonic eclectic, cu elemente tradiţionale moldoveneşti şi pictată la 1841. În ilustrata epocă biserica avea patru turle, din care două mici din lemn la extremităţile de apus şi răsărit, elemente arhitectonice care au dispărut în incendiul din 11 iunie 1900. La 1909, Văratec era o mănăstire de sine stătătoare, cu 304 maici şi surori aflate sub ascultarea stareţei Evghenia Teodor.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!