Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială „Mansardele sunt o idee bună“

„Mansardele sunt o idee bună“

Un articol de: Silviu Dascălu - 05 Octombrie 2007

▲ Pentru realizarea unei mansarde, este nevoie în primul rând de o expertiză tehnică a blocului, pentru a se vedea dacă permite ridicarea a încă unui nivel, dacă structura permite acest lucru, apoi este nevoie de un certificat de urbanism şi de o autorizaţie de construcţie ▲ „Când construieşti o mansardă, obţii spaţii de locuit, pe care le vinzi la preţul pieţei. De aceea, proprietarii trebuie să negocieze foarte bine, pentru că profitul firmei este mare. Din acei bani, pot fi plătite datoriile asociaţiei sau poate fi reabilitat blocul“, a declarat viceprimarul Constantin Neculau ▲

Tot mai mulţi ieşeni au construit sau intenţionează să construiască şarpante ori mansarde pe blocurile în care locuiesc pentru a rezolva problema hidro şi a termoizolaţiei, dar şi pentru a obţine un venit, aşa cum este în cazul mansardelor, deoarece se creează noi spaţii de locuit.

Construcţia mansardelor este şi o afacere, de pe urma căreia pot obţine venituri şi asociaţiile de proprietari, de aceea reprezentanţii Primăriei insistă ca atunci când o firmă de construcţii vrea să construiască mansardă pe un bloc, proprietarii trebuie să negocieze foarte bine partea lor. „Când construieşti o mansardă, obţii spaţii de locuit, pe care le vinzi la preţul pieţei. De aceea, proprietarii trebuie să negocieze foarte bine, să nu se mulţumească cu doar 20-50 de milioane de lei, pentru că profitul firmei este mult mai mare. Din acei bani, pot fi plătite datoriile asociaţiei sau poate fi reabilitat blocul. Să nu se bucure doar că le dă cu un var pe scară ori că le montează interfon, aşa cum se întâmplă în prezent“, a spus viceprimarul Constantin Neculau.

Referitor la opţiunea dintre mansarde şi şarpante, viceprimarul Constantin Neculau indică hotărât mansardele. „Mansardele sunt o idee bună, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, creează noi spaţii de locuit, şi Iaşul are nevoie de aşa ceva, apoi, oferă un aspect mai plăcut blocului, conferă o izolaţie termică şi hidro bună şi preia apele pluviale şi le dirijează spre canalizare. La şarpante, apa curge pe pereţii blocului şi distruge faţada, apoi ajunge pe sol şi se infiltrează în pereţii blocului. În plus, nu este bine prinsă de structura blocului şi poate zbura de la vânt şi pune în pericol cetăţenii. Ca să nu mai vorbim de aspectul estetic“, a explicat viceprimarul Constantin Neculau.

Acte necesare

Puţini, însă, sunt cei care au toate actele în regulă sau care ştiu care este procedura de realizare legală a unei asemenea construcţii.

Pentru realizarea unei mansarde, este nevoie în primul rând de o expertiză tehnică a blocului, pentru a se vedea dacă permite ridicarea a încă unui nivel, dacă structura permite acest lucru. În cazul blocului cu patru etaje, accesul la mansardă se face prin exteriorul blocului, deoarece nu este permisă perforarea planşeului. În cazul blocurilor cu mai mult de patru etaje, există deja scara care duce până pe terasa blocului, astfel că accesul se face prin interior.

Pentru o mansardă ori şarpantă, la fel ca şi în cazul construcţiei unei case ori chiar a unui gard, e nevoie de o serie de avize şi apoi se începe lucrul efectiv. Mansarda ori şarpanta poate fi construită fie de o persoană care locuieşte în bloc, fie de o firmă de construcţie ori de o persoană fizică exterioară blocului. În fiecare dintre aceste cazuri, e nevoie de acordul tuturor proprietarilor din bloc, altfel nu se poate obţine autorizaţia de construcţie.

Certificatul de urbanism

Înainte de toate avizele, persoana care vrea să facă o astfel de construcţie are nevoie de un certificat de urbanism. În vederea eliberării certificatului de urbanism, solicitantul, orice persoană fizică sau juridică interesată, va adresa o cerere, care poate fi găsită la Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni al Primăriei ori la centrele de cartier. În această cerere, vor fi cuprinse elementele de identificare a imobilului pentru care solicită certificatul de urbanism, cât şi elementele care definesc scopul solicitării.

Pentru obţinerea acestui document, nu este nevoie ca solicitantul să fie proprietar al imobilului pentru care se cere certificatul de urbanism. Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii şi se emite în maxim 30 de zile.

Autorizaţia de construire

Acest act se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii, pe baza documentaţiei depuse, şi va cuprinde certificatul de urbanism, dovada titlului de proprietate asupra terenului şi a construcţiilor - copie legalizată, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţie - în două exemplare, avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism.

În cazul avizelor, solicitantul poate fi obligat să aducă mai multe avize, cum ar fi avize pentru alimentare cu apă, alimentare cu energie electrică, gaze naturale, salubritate, canalizare, alimentare cu energie termică, telefonizare sau transport urban, apoi, avize pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, protecţia mediului, apărare civilă sau sănătatea populaţiei. Avizele necesare sunt stabilite prin certificatul de urbanism.

Începerea lucrărilor de construcţie

Executarea lucrărilor de construcţie se poate face numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie. Anunţarea începerii lucrărilor se face la Primăria Municipiului Iaşi, la Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni, unde se găseşte formularul necesar. De asemenea, anunţarea se face şi la Inspectoratul Judeţean în Construcţii, care va stabili un calendar al fazelor determinante.

Adică, inspectorii de la IJC vor veni în anumite faze de execuţie a proiectului şi vor face verificarea lucrărilor, vor vedea dacă se respectă proiectul tehnic sau celelalte condiţii stabilite prin avizele eliberate.

Autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire stabileşte o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările. În această situaţie, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată perioada de execuţie a lucrărilor prevăzute prin autorizaţie, în conformitate cu proiectul tehnic.

▲ Lucrările care necesită autorizaţie de construcţie

Persoanele care vor să construiască un imobil, un gard sau chiar un trotuar trebuie să respecte prevederile Legii numărul 50 din iulie 1991, plus hotărârile Consiliului Local sau alte reglementări, acolo unde este cazul. Executarea lucrărilor de construcţii, fără respectarea legii, se pedepseşte contravenţional, ajungându-se până la dărâmarea construcţiei. Potrivit Legii 50, executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau desfiinţare.

Autorizaţia de construcţie se eliberează pentru lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel, apoi, pentru lucrări reprezentând monumente şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele lor de protecţie. O altă categorie de lucrări pentru care este nevoie de autorizaţie sunt lucrările privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare subterane şi aeriene, împrejmuiri şi mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri, pieţe şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice.

De asemenea, este nevoie de autorizaţie şi pentru foraje şi excavări necesare studiilor geotehnice şi ridicărilor topografice sau exploatări de cariere, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatări. „Dacă o persoană intenţionează să construiască ceva şi nu cunoaşte legea, dacă lucrarea respectivă necesită sau nu autorizaţie de construire, ar fi mai bine să întrebe un specialist. Altfel, dacă va începe lucrările fără o autorizaţie de construcţie, riscă să fie amendat sau, mai rău, riscă să îi fie dărâmată construcţia, pe lângă amenda pe care o primeşte“, a explicat Daniel Toderică, consilier în cadrul Biroului de Control Urbanism al Primăriei.

Lucrări care nu necesită autorizaţie de construcţie

Aceeaşi Lege 50 din 1991, privind autorizarea executării sau desfiinţării construcţiilor prevede şi o serie de construcţii care nu necesită autorizaţie din partea autorităţilor locale sau judeţene. Se pot executa fără autorizaţie de construire reparaţiile la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate, apoi reparaţiile şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei. Nu este nevoie de autorizaţie nici în cazul reparaţiilor şi înlocuirilor de sobe de încălzit sau a zugrăvelilor şi vopsitoriilor interioare.

▲ Modificarea camerelor din interiorul unui apartament

În ultima perioadă, tot mai multă lume îşi modifică interiorul apartamentelor, transformând pereţii interiori în baruri sau etajere, ori desfiinţează unele debarale pentru a avea o bucătărie ori o cameră mai mare. Pentru efectuarea unor asemenea lucrări, procedura este mai dificilă. În primul rând, este nevoie de avizul unui specialist, care să spună dacă respectivul perete face sau nu parte din structura de rezistenţă a imobilului. Specialistul poate fi găsit consultându-se lista cu experţi tehnici, afişată în holul de la parter al primăriei, unde sunt afişaţi toţi experţii autorizaţi. Apoi, acesta din urmă eliberează un certificat de expertiză, în care se spune dacă respectivul perete se poate sau nu demola, precum şi care sunt condiţiile în care poate fi dărâmat, în sensul că trebuie păstrate anumite elemente de rezistenţă.