Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Manuscrisele, principalele mijloace de conservare

Manuscrisele, principalele mijloace de conservare

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Ziarul Lumina - 11 Mai 2017

Muzeul Etnografic al Moldovei (Palatul Culturii Iaşi) găzduieşte, până pe 4 iunie 2017, expoziţia „Psaltirea de la Dragomirna, mărturie a artei creştine". Aceasta cuprinde miniaturi realizate în Atelierul de caligrafie şi pictură „Mitropolit Anastasie Crimca" al Mănăstirii Dragomirna, judeţul Suceava. Programul de vizitare este de marţi până duminică între orele 10:00-17:00.

Până la apariţia tiparului, mai întâi în China, pe la sfârşitul secolului al IX- lea, apoi în Europa, către mijlocul veacului al XV-lea, principalele mijloace de înregistrare, conservare şi vehiculare a informaţiei au fost manuscrisele. Încă de la apariţia lor, manuscrisele pe foi de pergament, religioase sau laice, au fost împodobite cu diverse elemente decorative - litere ornate, viniete, chenare, frontispicii, reprezentări simbolice şi figurative, monocrome sau policrome - cunoscute sub numele de miniaturi. Acest element derivă din denumirea oxidului roşu de plumb, numit miniu, folosit iniţial la executarea acestor decoraţii. Înţelesul noţiunii de miniatură s-a restrâns cu vremea numai la sfera ilustraţiilor figurative ale manuscriselor, extinzându-se apoi asupra tuturor reprezentărilor figurative de mici dimensiuni, indiferent de tehnica lor. Nicolae Iorga susţine că ea constituie „una dintre manifestările cele mai splendide ale sufletului Evului Mediu". Psaltirea de la 1616, cel mai frumos manuscris miniat de la Dragomirna - monument limită şi unic al artei plastice româneşti - a fost realizată în Şcoala de miniatură de la Dragomirna, patronată de Mitropolitul Anastasie Crimca, care a excelat în „meşteşugul copierii şi împodobirii manuscriselor cu ornamente şi miniaturi". Psaltirea din 1616 împreună cu alte două manuscrise, copiate şi miniate în scriptoriul de la Dragomirna, Liturghierul şi Tetraevanghelul, sunt „punctul terminus al activităţii de miniaturist al minierii istoriate a Mitropolitului Anastasie Crimca". Manuscrisele realizate la Dragomirna sunt adevărate opere de artă, o artă delicată în care armonia de culori, linii şi litere scoate în evidenţă talentul artistic al Mitropolitului Anastasie Crimca şi al ucenicilor săi. În dorinţa de a readuce în actualitate osteneala monahilor de demult care la lumina lumânărilor de ceară au realizat astfel de opere nemuritoare, monahiile de azi au început osteneala de reproducere a acestor lucrări încercând să urmeze credinţa şi jertfelnicia înaintaşilor. Maicile din atelierul de pictură al Mănăstirii Dragomirna au reprodus integral paginile miniate ale acestui manuscris deosebit, Psaltirea de la 1616. Reproducerile, care fac subiectul acestei expoziţii, sunt realizate pe hârtie specială, dar şi pe pergament, folosind pigmenţi naturali şi foiţă de aur, tuş negru şi roşu. Expoziţia integrală poate fi vizitată până pe data de 4 iunie 2017 în Galeriile Muzeului Etnografic din Iaşi. (Rasofora Anastasia Ştefan)