Evanghelia zilei
Marcu 13, 1–8

Marcu 13, 1–8

Pr. Narcis Stupcanu, 15 Februarie 2019

„În vremea aceea, ieșind din templu Iisus, unul dintre ucenicii Săi I-a zis: Învățătorule, privește ce fel de pietre și ce clădiri! Dar Iisus a zis: Vezi aceste mari clădiri? Nu va rămâne piatră pe piatră care să nu se risipească. Și șezând pe Muntele Măslinilor, în fața templului, Îl întrebau, de o parte, Petru, Iacov, Ioan și cu Andrei: Spune-ne nouă, când vor fi acestea? Și care va fi semnul când va fi să se împlinească toate acestea? Iar Iisus a început să le spună: Vedeți să nu vă înșele cineva. Căci mulți vor veni în numele Meu, zicând că sunt Eu, și vor amăgi pe mulți. Iar când veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie, să nu vă tulburați, căci trebuie să fie, dar încă nu va fi sfârșitul. Și se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție, vor fi cutremure pe alocuri și foamete și tulburări vor fi. Iar acestea sunt începutul durerilor.”

De la cine aflăm viitorul

Herma, Păstorul, Porunca XI - 43, 4-12, în Părinți și Scriitori Bisericești (1979), vol. 1, pp. 260-261

„(...) Toți câți se îndoiesc și își schimbă des părerile se duc la ghicitori, ca și păgânii, și-și atrag asupră-le mai mare păcat, cel al închinării la idoli; că cel care întreabă pe un profet mincinos despre vreo treabă oarecare este închinător la idoli, deșert de adevăr și fără de minte.
Orice duh dat de Dumnezeu nu așteaptă să fie întrebat, ci având puterea Dumnezeirii, vorbește de la el toate, că este de sus (Iacov 3, 15), de la puterea Duhului dumnezeiesc.
Dar duhul care așteaptă să fie întrebat și care grăiește potrivit poftelor oamenilor, este pământesc și ușurel, fără putere; nu grăiește deloc dacă nu-i întrebat.
- Cum, dar, va ști omul, Domnule, l-am întrebat eu, care din ei este profet și care este profet mincinos?
(...) Mai întâi, cel care are Duhul cel de sus este bun, liniștit și smerit; se ferește de orice răutate și poftă deșartă a veacului acestuia și caută să fie mai prejos decât toți oamenii; nu răspunde nimănui nimic când este întrebat, nu vorbește singur, nici nu grăiește atunci când vrea omul să grăiască - pentru că Duhul cel Sfânt grăiește -, ci atunci grăiește, când vrea Dumnezeu ca el să grăiască.
Când omul, care are Duhul cel dumnezeiesc, vine în adunare de oameni drepți, care au credință în Duhul cel dumnezeiesc și adunarea bărbaților acelora face rugăciune către Dumnezeu, atunci îngerul Duhului profetic, care se află peste el, îl umple pe om și omul acela, plin de Duhul cel Sfânt, vorbește mulțimii precum vrea Domnul.
Așa se va face cunoscut Duhul Dumnezeirii. Atât de mare este, deci, puterea aceasta a Domnului cu privire la Duhul Dumnezeirii.
Ascultă acum, mi-a spus mai departe păstorul, ascultă despre duhul cel pământesc și deșert, care nu are putere, ci este nebun. Mai întâi, omul acela, care pare că are duh, se înalță pe sine și voiește să aibă cel dintâi loc; este îndată obraznic, îndrăzneț și guraliv; petrece în multe desfătări și în alte multe înșelăciuni și ia plată pentru profeția lui; dacă nu i se dă, nu profețește. Poate oare Duhul dumnezeiesc să primească plată și să profețească?”


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!