Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Marele domn al „Bădăranilor”, Sică Alexandrescu

Marele domn al „Bădăranilor”, Sică Alexandrescu

Galerie foto (3) Galerie foto (3) Timp liber
Un articol de: Dan Cârlea - 13 August 2016

Nimeni dintre cei care au văzut filmul „O scrisoare pierdută” (1953), cu distribuţia sa de excepţie, din care îi amintim pe Alexandru Giugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu-Birlic, Elvira Godeanu, Nicky Atanasiu, Ion Finteşteanu, şi „Bădăranii” (1960), nu a rămas indiferent. Pentru aceste reuşite artistice, intrate între timp în zona clasică a artei cinematografice româneşti, este responsabil regizorul Sică Alexandrescu (1896-1973). Viziunea sa artistică s-a revendicat din zona şcolii realiste a teatrului german, al cărui adept era și mentorul său, regizorul Paul Gusty (1859-1944).

Sică Alexandrescu a montat comedii de Gogol şi Goldoni, dar şi lucrări dramatice româneşti şi ruseşti, precum: „O chestiune personală”, de Alexandru Stein, „Anii negri”, de Aurel Baranga şi N. Moraru. De-a lungul carierei sale, Sică Alexandrescu a fost regizor artistic al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti şi de două ori a fost laureat al Premiului de Stat. El a ţinut ca şi rolurile mai mici din piesele puse de el în scenă să fie jucate de mari actori. Pe scena teatrului s-au întâlnit, în „Azilul de noapte” a lui Gorki, Tony Bulandra, George Vraca, G. Sorin, Romald Bulfinski, Beate Fredanov, Jules Cazaban, Dina Cocea, iar printre „Tâlharii” lui Schiller s-au numărat actorii George Vraca, Mihai Popescu, Cristofor Etterle, Ion Iancovescu. În piesa „O noapte furtunoasă”, a lui Caragiale, au jucat Alexandru Giugaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Ion Iancovescu, Leny Caler, Florica Demion.

Activitatea lui Sică Alexandrescu a fost recunoscută prin decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii

Populare Române, când regizorul a primit titlul de Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română. În anul 1960 i s-a acordat titlul de Artist al Poporului. Alte distincţii prin care activitatea artistică a lui Sică Alexandrescu a fost recunoscută sunt: Ordinul Muncii clasa I (1952), „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale», şi Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967), „pentru activitate îndelungată în teatru şi merite deosebite în domeniul artei dramatice”.