Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Timp liber Marele Zid Chinezesc, mereu o atracţie a lumii

Marele Zid Chinezesc, mereu o atracţie a lumii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Timp liber
Data: 28 Septembrie 2012

Marele Zid Chinezesc este cea mai mare construcţie făcută vreodată de om şi începuturile lui se află în secolul V î.Hr.

În anul 214 î.Hr., împăratul Qin Shi Huangdi (primul împărat al Chinei 221-210 î.Hr.), dorind să-şi apere ţinuturile din nord de atacurile poporului nomad Xiongnu (pe care îi cunoaştem, mai degrabă, sub numele de huni), uneşte fortificaţiile făcute în văi de predecesorii săi, lângă Fluviul Galben, şi prelungeşte zidul şi pe crestele munţilor.

Construcţia a înaintat pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizându-se astfel cel mai lung zid, care a devenit ulterior atât de celebru. În prima fază, zidul a fost construit din piatră aşezată în straturi, fiindcă lipsea argila, iar ca mortar se folosea un amestec din piatră de calcar arsă şi amidon din orez.

În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 î.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est şi spre vest până la o lungime de 10.000 kilometri. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid a fost refăcut pe circa 6.400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie ce a fixat şi capitala statului la Beijing.

Zidul a fost de-a lungul istoriei o preocupare constantă pentru chinezi, fiind mereu refăcut şi lungit, servind în acea perioadă ca apărare puternică împotriva atacurilor mongole.

De asemenea, zidul mai servea şi la apărarea unei porţiuni din Drumul Mătăsii.

Grosimea zidului diferă în funcţie de importanţa zonei pe care o apăra, astfel că în unele locuri el atinge şi 8 metri pe coamă şi 10 la bază. Zidul începe din zona de est, de la trecătoarea Shanhaiguan şi se întinde până în zona de vest a ţării, în zona de lacuri Lop Nur, pe o distanţă de 6.400 km. La intervale de sute de metri se află turnuri de pază înalte de 12 metri, din care se semnaliza prin aprinderea focului apropierea duşmanilor (tactică folosită şi în Moldova lui Ştefan cel Mare).

Pavat cu piatră, Marele Zid avea rolul unui drum foarte sigur şi strategic pentru vechii împăraţi, fiind folosit şi pentru transportul mărfurilor. Este o construcţie uimitoare, care se vede şi de pe Lună, realizarea sa fiind o dovadă a măreţiei acestui popor milenar, care a dat lumii multe valori de-a lungul istoriei.

Vizitat anual de milioane de turişti din toată lumea, Marele Zid este şi locul unui maraton care presupune urcarea şi coborârea a cel puţin 3.700 de scări de către participanţi. Cum o mare parte din zid se află în degradare, autorităţile chineze au demarat un plan de reabilitare a construcţiei, astfel încât la anumite intervale de timp sunt accesibile publicului noi porţiuni. (Dan Cârlea)