Revista presei
„Matchurile categoriei de promoţie încep Duminică“

„Matchurile categoriei de promoţie încep Duminică“

Oana Rusu, 11 Iulie 2009

Ziarele interbelice acordau largi spaţii evenimentelor sportive din ţara noastră şi din străinătate. Aproape fiecare ziar central avea pagina sa de sport. Ca şi azi, printre cele mai apreciate sporturi era fotbalul, care aduna zeci de mii de suporteri în stadioane. Peste ocean, în Statele Unite ale Americii, sportul rege era boxul, la galele căruia veneau peste 65.000 de spectatori. România interbelică ridica stadioane moderne şi organiza curse de raliu internaţional, precum Iaşi-Monte Carlo, încurajând mişcarea sportivă prin orice mijloc, precum introducerea de ore obligatorii de „educaţiune fizică“ în programa şcolară.

Federaţia de sport din România încerca să mobilizeze tinerii să participe în număr cât mai mare la activităţile sportive, astfel încât să se formeze echipe cât mai performante pe mai multe domenii.

Din ziarul „Universul“ din 7 ianuarie 1927, în articolul „Anul sportiv 1926“, aflăm că „Mişcarea sportivă românească a ajuns în anul 1926 la o mişcare din cele mai înfloritoare. Numărul grupărilor sportive afiliate la F.S.S.R. şi răspândite prin toate ţinuturile ţării este astăzi de peste şase sute şi tinerii practicând sporturile se pot număra cu zecile de mii. Mai toate ramurile de sport au realizat progrese vădite asupra anilor trecuţi şi sâau putut mândri cu performanţe din ce în ce mai bune atât în manifestările naţionale cât şi în cele internaţionale. Sportul bucureştean a câştigat enorm de pe urma aportului covârşitor adus de noul Stadion al Oficiului Naţional de Educaţie Fizică, ale cărui instalaţii moderne şi tribune încăpătoare au adăpostit toate marile manifestaţiuni sportive internaţionale de anul acesta“.

Un sport în care românii făceau primii paşi era rugby-ul, modelul în acest sport fiind reprezentat de francezi: „Echipa naţională de rugby va juca la Paris la 15 mai“, arată „Universul“ din 21 ianuarie 1927. „O veste în deosebi de îmbucurătoare pentru sportul românesc ne-a fost transmisă din sorginte cu totul sigură. Echipa naţională românească de rugby va întoarce vizita ce ne-a făcut în anul trecut echipa armatei franceze de rugby şi va juca la 15 Mai a.c., la Paris, pe terenul de la Colombes, împotriva echipei naţionale franceze B. (...)“.

Aceeaşi ediţie a „Universului“ din 21 ianuarie 1927 vorbeşte despre înconjurul lumii în automobil: „Un sportsman brăilean vrea să facă înconjurul lumii în automobil“. „Sportsmanul brăilean d. Rudolf Zalevsky face ultimele pregătiri în vederea efectuării unui raid de 4 ani ce voieşte să întreprindă cu automobilul d-sale împrejurul lumii. El intenţionează mai întâi a face un raid prin ţara noastră, în cursul căruia să ia numeroase vederi fotografice din toate colţurile pitoreşti ale frumoaselor noastre meleaguri. Cu acestea va alcătui un album pe care-l va expune la etapele raidului său din străinătate“.

La fel, tenisul era şi el un sport în epoca începuturilor. „Încă un sport în plină dezvoltare şi în care ne putem făli a poseda jucători de clasă internaţională. Cel mai de seamă eveniment al bogatului sezon de tennis a fost întâlnirea Italiei cu România, în primul tur al Cupei Davis. Echipierii Italiei, faimoşii H. De Morpurgo şi Serventi au câştigat cu 4 puncte matchul împotriva jucătorilor noştri Mişu şi San Galli (...) numeroase matchuri inter-oraşe şi inter-cluburi, campionate şcolare, campionate militare, etc au pus cea mai mare animaţie şi emulaţie în rândurile jucătorilor din toate unghiurile ţării“, aşa cum arată „Universul“ din 7 ianuarie 1926.

„Va ieşi desigur o bătaie în regulă!“

Fotbalul pare să fie sportul cel mai iubit de români şi în perioada interbelică, aşa cum arată numeroasele articole care prezentau etapele din campionatele interne sau meciurile internaţionale. „Adevărul“, în pagina sa „Adevărul sportiv“, din 25 mai 1933, scrie despre „Comisia de selecţionare, recte biroul federal, a decis ca match-ul Unirea Tricolor - Universitatea Cluj, partidă care are loc mâine la Obor pentru divizia naţională, să servească şi drept criteriu pentru selecţionarea celor câţiva jucători clujeni şi bucureşteni propuşi pentru naţională. «Băieţii» vor avea ferma dorinţă să arate ceva mai mult decât de obiceiu. Va ieşi desigur o bătaie în regulă!“.

O bătaie serioasă au luat şi sârbii, în campionatul balcanic de fotbal: „România a câştigat Cupa Balcanică“, titrează „Adevărul“ din 13 iunie 1933 în pagina sportivă: „Stadionul din Dealul Spirei a cunoscut eri una din cele mai măreţe zile. Tribunele au fost neîncăpătoare pentru cei 30.000 spectatori veniţi să asiste la finala cupei balcanice disputată între România şi Iugoslavia. Întreg consiliul de miniştri a fost prezent şi în mod neaşteptat, Voevodul Mihai şi-a făcut apariţia în tovărăşia clasei sale. România a învins cu 5-0, un scor sever şi la care nu se aştepta nimeni. (...) Găsim că e datoria noastră să scoatem în evidenţă magistrala partidă a mijlocaşului centru Kotormani. Cu obiectivitatea cu care criticăm trebue să subliniem calitaţile pur şi simplu extraordinare, superlativ pe deplin meritat de acest jucător. Are un calm pe care nu-l întâlnim la mulţi jucători. Nu uzează de trucuri eftine sau graţii de balerină. E masiv şi joacă din toată puterea sa. Nimic inutil în acţiunile sale. E la locul nimerit şi la timpul oportun. Prin simplicitatea jocului său şi-a câştigat simpatia massei. Şi merită!“.

„Sparta“, „Macabi“, „Val Vârtej“, „Fulgerul“ sunt câteva dintre numele aclamate de suporteri, aşa cum aflăm din „Universul“ din 21 ianuarie 1927: „Matchurile categoriei de promoţie încep Duminică. La categoria I se vor juca următoarele matchuri: Sparta - Tricolor PL. La ora 11 dimineaţa pe terenul Rocomit. Acesta va fi cel mai interesant match al zilei. Macabi - Val Vârtej va avea loc pe arena Macabi la ora 4 jum. Belvedere - Colţea se va disputa la aceeaş oră, pe terenul Unirii (...) pe terenul din Dudeşti, Macabi a dispus de Sp. Studenţesc Fulgerul cu 4-2. Val - Vârtej, jucând cu Unirea - Tricolor, a obţinut rezultat nedecis (2-2), în timp ce Venus a terminat lupta cu C.A.B. cu 5-1. În aceeaş zi, echipa militară a Sp. Studenţesc Fulgerul a jucat, la Buzău, cu echipa locală Vârtejul, reuşind formidabilul scor de 16-1“.

„Câteva femei au isbucnit în plâns“

Sportul cu cei mai mulţi spectatori era, în perioada interbelică, după cum se poate vedea şi din spaţiul acordat cronicilor din ziare, boxul. În Statele Unite, meciurile de box erau urmărite, din arene, de zeci de mii de spectatori. O victorie a unui sportiv era sărbătoare naţională, pe când eşecul era o tragedie.

„Adevărul“ din 9 iunie 1933 arată: „New York (Rador) - În faţa a peste 65.000 de spectatori Max Baer l-a învins pe Max Schmeling prin knok-out tehnic, la a zecea repriză a match-ului care comporta 15 reprize. O lovitură puternică în cap a doborât pe Schmeling. Acesta sâa ridicat după nouă secunde, dar abea se mai putea ţine în picioare. Arbitrul a oprit lupta, declarând pe Baer învingător. Consternare la Berlin: Berlin (Europapress) - Vestea eşecului lui Schmeling a produs în toată Germania consternare. Nimeni nu se aştepta la acest rezultat. Când după repriza noua, veni vestea înfrângerii, o linişte massivă cuprinse mulţimea până atunci agitată şi entuziastă. Câteva femei au isbucnit în plâns“.

Raliul automobilistic Iaşi-Monte Carlo

Rafinamentul şi temeritatea unei competiţii erau pe deplin ilustrate de raliurile automobilistice: „O izbândă românească! Automobiliştii bucureşteni se clasează al 5-lea“, anunţă „Universul“ din 4 februarie 1927: „În articolul nostru trecut, vorbind de compatrioţii noştri Racovitza şi Mendi, care au plecat din Bucureşti pentru a lua parte la marele raliye internaţional dela Monte - Carlo, scriam: «Dacă vor reuşi să scape teferi din drumurile desfundate şi acoperite cu zăpadă ce au de parcurs şi dacă vor trece cu bine obstacolul înfricoşător al Alpilor în timp de iarnă, suntem convinşi că vor realiza cu uşurinţă celelalte condiţiuni ale concursului şi că vor duce la Monte - Carlo faima automobiliştilor români». Evenimentele nu ne-au dat însă dreptate decât pe jumătate. Glorioasa incertitudine a sportului şi-a spus şi aci cuvântul, frustând pe compatrioţii noştri de unul din cele mai frumoase succese ce puteau realiza în viaţă (...) Accidentul nu avu altă urmare de cât că strâmbă puţin direcţia, obligând pe conducători la o prudenţă exagerată şi împiedicându-i de a se clasa printre cei dâintâi. De aici, retrogradarea cu 9 puncte bune şi de la locul al doilea, la locul al 5-lea al clasamentului general“.

„Universul“ din 19 ianuarie 1931 scrie despre „Raidul automobilistic Iaşi - Monte - Carlo“: „Din cauza zăpezilor mari din Polonia, prea puţini concurenţi au reuşit să ajungă la Iaşi în vederea raidului automobilistic Iaşi - Monte - Carlo. «Automobil Clubul» local a fost anunţat telegrafic şi despre unele accidente întâmplate unora dintre concurenţi. Printre aceştia este d. I. Ripper, cehoslovac, care sâa ales cu un braţ rupt. A fost înlocuit la concurs prin contele Potoski. Alt accident l-a suferit automobilul contelui Klinke pe şoseaua Cernăuţi - Mihăileni. Maşina a căzut întrâun şanţ, suferind stricăciuni, pasagerii însă au rămas neatinşi. Azi, până la ora 8 seara, concurenţii sosiţi au părăsit pe rând Iaşii, plecând spre Monte - Carlo“.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!