Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Şcoala eparhială de fete din Chişinău

Memoria Bisericii în imagini: Şcoala eparhială de fete din Chişinău

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 17 Noiembrie 2009

În perioada interbelică, dacă mergeai cu tramvaiul de la gara Chişinăului spre strada principală Alexandru cel Bun (astăzi bdul Ştefan cel Mare), pe o sprânceană de deal puteai admira Şcoala eparhială de fete din capitala Basarabiei. Aceasta era şcoala în care erau trimise, în primul rând, fiicele de preoţi şi învăţători. Educaţia tinerelor se făcea sub oblăduirea exclusivă a Bisericii. Instituţia dispunea de un imobil impunător cu etaj, cu săli mari de clase, luminate, internat, ateliere şi capelă. Şcoala avea un ciclu de şase ani, la 50 de ani de la lansare apreciindu-se că absolvise 19.755 de eleve, din care 2.051 urmaseră programul complet. Fondurile şcolii se asigurau din veniturile provenite de la mănăstirile din eparhie şi din taxele de şcolarizare. În 1928, şcoala era condusă de Elena Alistar (1873-1955), cea care fusese singura femeie în Sfatul ţării, care, la 27 martie 1918, hotărâse pentru unirea cu Patria-mamă. Astăzi, pe locul şcolii eparhiale este construită o uzină.