Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Historica Memoria Bisericii în imagini: Mănăstirea gropniţă de la Humor

Memoria Bisericii în imagini: Mănăstirea gropniţă de la Humor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Historica
Un articol de: Adrian Nicolae Petcu - 25 Martie 2010

Ridicat pe la 1530 de marele logofăt Toader Bubuiog, cu hramul Adormirii Maicii Domnului şi într-o perioadă de restaurări ale aşezămintelor monastice iniţiate de domnitorul Petru Rareş, lăcaşul de la Humor îşi are începuturile încă din vremea marelui Ştefan, domnul Moldovei. De altfel, ruinele aflate în apropierea ctitoriei boiereşti dau mărturie despre o istorie tumultuoasă a acestui lăcaş mănăstiresc. De la început Humorul a fost destinat a fi gropniţă a familiei boiereşti, între pronaos şi naos fiind zidită camera mortuară. Biserica a fost construită după un plan treflat, fără turle, la intrare fiind un pridvor deschis cu arcade. Pictura, atât cea din interior, cât şi cea din exterior, executată în frescă încă din vremea ctitorului, prezintă o tonalitate cromatică compozită, dar unitară şi expresivă. Mănăstirea a funcţionat până în 1785, când viaţa monahicească a fost întreruptă de stăpânirea habsburgică. După 1918, biserica a funcţionat în continuare ca parohie, iar datorită frumuseţii artistice a fost integrată circuitului turistic. Abia din 1991, lăcaşul de la Humor a fost reactivat ca aşezământ monahal.