Memoria Bisericii
Memoria Bisericii în imagini: Praznicul Bobotezei în Bucureştiul de altădată

Memoria Bisericii în imagini: Praznicul Bobotezei în Bucureştiul de altădată

Adrian Nicolae Petcu, 05 Ianuarie 2010

Botezului Domnului este unul dintre praznicele importante din calendarul bisericesc. Încă din perioada medievală, călătorii străini prin Ţările Române notau cum slujitorii bisericeşti şi credincioşii participau la un ritual public de sfinţire a apei. În perioada modernă, la Bucureşti, însuşi monarhul participa la acest ritual care se termina cu aruncarea crucii în Dâmboviţa. La 1867, memorialistul principelui Carol I nota: „În fiecare an, pe 6/18 ianuarie (stil nou/vechi, n.n.), se sfinţeşte Dâmboviţa, în prezenţa autorităţilor şi a întregii garnizoane a oraşului. Mitropolitul face o slujbă la mal şi aruncă o cruce de aur în râu, a cărui gheaţă se sparge înadins pentru aceasta pe o anumită întindere. Imediat se aruncă mai mulţi oameni în apă şi cine are norocul să pună mâna pe cruce şi s-o scoată primeşte o recompensă. La sfârşit, trupele defilează pe dinaintea prinţului care asistă călare la paradă“. Doi ani mai târziu, acelaşi memorialist scria: „Iarna e aspră. Sfinţirea apei în Dâmboviţa, la care prinţul asistă călare, s-a făcut pe un ger de 12 grade. După ceremonie, prinţul trece în revistă, în piaţa teatrului (lângă Palatul Telefoanelor, n.n.), garnizoana şi garda civilă“. În principiu, ritualul se desfăşura după Sf. Liturghie ţinută în bisericile bucureştene, când mitropolitul/patriarhul sau un vicar al său pornea din faţa Palatului Regal, mai târziu din dreptul Bisericii Zlătari, pe Calea Victoriei într-o suită formată din slujitorii şi credincioşii Capitalei cu ripide, prapuri şi cruci spre Piaţa Senatului, unde se arunca Sf. Cruce. La ceremonie asistau familia regală şi oficiali ai statului. După 1948, acest ceremonial public a fost interzis, praznicul Bobotezei desfăşurându-se numai în spaţiul strict bisericesc.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!