Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Ministerul Educaţiei propune încă o reformă în învăţământ

Ministerul Educaţiei propune încă o reformă în învăţământ

Data: 03 August 2007

▲ Educaţia copiilor va începe la vârsta de trei ani şi se va încheia cu liceul ▲ Copiii vor merge de la trei ani la grădiniţă, la 5-6 ani la clasa zero, iar şcoala primară şi gimnazială obligatorie va avea nouă clase ▲ Testele naţionale vor fi eliminate în anul şcolar 2007-2008 ▲ Admiterea la liceu se va face în două etape, liceele având posibilitatea de a organiza examen ▲ Locurile libere de la liceele care nu organizează examen se vor ocupa prin admitere computerizată pe baza notelor de la tezele cu subiect unic, care se susţin în clasa a VII-a, a VIII-a şi a IX-a ▲

Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, s-a întâlnit miercuri cu liderii celor patru federaţii sindicale din educaţie. Discuţiile s-au axat pe structura învăţământului preuniversitar care se va regăsi în proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar.

Potrivit ministrului Cristian Adomniţei, educaţia timpurie a copiilor trebuie să dureze de la 3 la 6 ani în cadrul grădiniţelor, iar MECT îşi asumă rolul de a crea premisele unei educaţii timpurii de calitate. Cristian Adomniţei şi liderii de sindicat au ajuns la un acord în ceea ce priveşte introducerea în structura învăţământului preuniversitar a unei clase pregătitoare, clasa zero.

Astfel, învăţământul obligatoriu de 10 clase va începe de la vârsta de 6 ani cu clasa pregătitoare 0 şi va fi structurat pe două cicluri: primul ciclu va fi de la clasa 0 la clasa a IV-a, iar cel de-al doilea de la clasa a V-a la clasa a IX-a.

De asemenea s-a ajuns la consens în ceea ce priveşte generalizarea tezelor cu subiect unic la clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Semestrial, elevii vor susţine teză la limba şi literatura română, matematică şi alternativ la una dintre disciplinele istorie, geografie şi limbă străină. Media finală a celor 18 teze susţinute în cei trei ani va sta la baza eliberării unui certificat de absolvire a învăţământului obligatoriu de 10 clase.

Un alt subiect important luat în discuţie a fost procedura de admitere la liceu. Astfel, admiterea se va realiza în două etape, un aspect important fiind posibilitatea liceelor de a organiza examen de admitere. În prima etapă, admiterea se va realiza pe baza mediei obţinute între nota de la examen şi media notelor de la tezele cu subiect unic din clasele a VII-a, a VIII-a şi a IX-a. Cea de a doua etapă constă în repartizarea computerizată a elevilor care nu au obţinut un loc la liceu în prima etapă. Repartizarea computerizată se va realiza pe baza mediei de la tezele cu subiect unic şi în funcţie de opţiunile elevilor şi va urmări completarea locurilor de la liceu rămase libere după prima etapă de admitere. „Testele naţionale sunt un examen anacronic ce nu certifică anumite competenţe ci ierarhizează elevii în vederea admiterii la liceu. Prin acest examen, elevii care nu participă la testele naţionale sau nu le promovează sunt repartizaţi în mod obligatoriu la şcolile de arte şi meserii în România învăţământul obligatoriu fiind de 10 clase. La vârsta de susţinere a testelor naţionale, elevii nu sunt pregătiţi pentru un asemenea examen“ a spus Cristian Adomniţei, care a adugat că va emite un ordin prin care va elimina testele naţionale începând cu anul şcolar viitor.

Ministrul Cristian Adomniţei consideră că este posibilă o revigorare a învăţământului liceal, astfel încât acesta să devină atractiv pentru un număr cât mai mare de elevi. „Un principiu al noii legi a învăţământului preuniversitar este ca învăţământul liceal să devină generalizat şi gratuit. Dorim ca până în 2010 să atingem procentul asumat cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi de liceu şi anume 85% dintre tineri să aibă bacalaureatul“, a declarat ministrul Cristian Adomniţei. În perioada următoare vor avea loc şi alte discuţii între ministrul Cristian Adomniţei şi reprezentanţii federaţiilor sindicale având ca subiect pachetul legislativ privind educaţia.

„Învăţământul trebuie să fie centrat pe competenţe, şi nu pe conţinuturi“, consideră Mircea Miclea

Preşedintele Comisiei de învăţământ a Administraţiei Prezidenţiale, Mircea Miclea, a declarat că posibila schimbare a structurii învăţământului preuniversitar reflectă o abordare sectorială, şi nu una de structură. În opinia fostului ministru al Învăţământului, „este ciudată“ graba de a merge pe legislaţie, înainte de a avea gata politicile de implementare a structurii. „La educaţia timpurie poţi să decretezi că este obligatorie de la 3 ani, dar trebuie să ai curriculum şi resurse umane. Nimeni nu este responsabil de educaţia timpurie. Trebuie să se stabilească cine este responsabil“, a afirmat Miclea.

În opinia sa, prin schimbarea structurii învăţământului preuniversitar în forma hotărâtă de minister şi de sindicate poate risca să creeze „o legislaţie goală“.

Referindu-se la durata de trei ani a liceului, conform viitoarei posibile structuri a învăţământului preuniversitar, Mircea Miclea consideră că este una adecvată. Potrivit acestuia prin reducerea la trei a învăţământului liceal se reduce rata de pierdere a copiilor, întrucât mulţi dintre aceştia, în prezent, nu au bani să urmeze liceul.

Mircea Miclea a asemănat sistemul de trei ani al liceului cu sistemul finlandez, care este cel mai competitiv din Europa. În ceea ce priveşte renunţarea la testele naţionale şi introducerea tezelor cu subiect unic, începând încă din anul 2007-2008, Mircea Miclea a precizat că învăţământul trebuie centrat pe competenţe, şi nu pe conţinuturi. În opinia sa, prin teze se evaluează conţinutul şi nu neapărat competenţele. Mircea Miclea a mai declarat că este necesară o evaluare structurală a educaţiei şi o stabilire a competenţelor pe care trebuie să le aibă învăţământul. „Trebuie să facem legea pe analiză, şi nu după analiză“, a conchis Mircea Miclea. (Oana Rusu)