Oltenia
Mircea cel Bătrân, pomenit la 601 ani

Mircea cel Bătrân, pomenit la 601 ani

Pr. Constantin Olariu, 02 Februarie 2019

La împlinirea a 601 ani de la mutarea în Împărăția cea veșnică, voievodul Mircea cel Bătrân a fost comemorat joi, 31 ianuarie, la Mănăstirea Cozia. Cu acest prilej, părinții consilieri împreună cu starețul Mănăstirii Cozia și stareții mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului au săvârșit slujba Parastasului în ctitoria voievodală, acolo unde, testamentar, a ales să fie înmormântat.

Marele domnitor Mircea cel Bătrân a fost cinstit la împlinirea celor 601 ani de la trecerea la cele veşnice. Sorocul, împlinit joi, 31 ianuarie, a fost marcat de slujba Parastasului, săvârşită la Mănăstirea Cozia. Despre acest „spațiu isihast, al rugii necontenite, începând cu perioada de ctitorire”, dar şi despre marele ei ctitor a vorbit Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul ­Râmnicului, în cuvântul de ­binecuvântare cu titlul „Voievodul ­Mircea cel Bătrân – ctitor de ­țară și de spiritualitate românească”, citit de pr. consilier Ștefan Zară.

„Unul dintre marii ctitori de biserici și restauratori de sfinte locașuri ai perioadei medievale”

În cuvântul comemorativ, Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a descoperit celor prezenți rolul duhovnicesc, istoric şi cultural al mănăstirii, care a devenit în timp „o garanţie a vieţii româneşti şi a Ortodoxiei de o parte şi de alta a Carpaţilor. Mircea cel Bătrân, voievod binecredincios și înțelept al neamului românesc, s-a îngrijit deopotrivă de bunăstarea materială și spirituală a poporului său, tinzând către idealul unității naționale. A pus un accent deosebit nu doar pe zidirea de locașuri sfinte, ci și pe sfințirea propriei vieți. În ceea ce privește activitatea desfășurată în sprijinul Bisericii, putem spune că voievodul Mircea cel Bătrân a fost unul dintre marii ctitori de biserici și restauratori de sfinte locașuri ai perioadei medievale. Despre personalitatea voievodului muntean stau mărturie frescele de la Brădet, Argeş şi Cozia, în care se pot remarca privirea pătrunzătoare şi trăsăturile fine ale unei persoane cizelate, cumpătate şi bine determinate. Dreapta credință și evlavia voievodului Țării Românești, Mircea cel Bătrân, nu pot fi puse la îndoială”.

Arhiepiscopul Râmnicului a reamintit și importanța Mănăstirii Cozia în cultura și arta românească întrucât aceasta „se înfățișează ca fiind una dintre nestematele Olteniei de sub Munte, atât prin frumusețea artistică a arhitecturii și picturii ei, cât și prin ceea ce a însemnat și înseamnă ea astăzi pentru cultura națională”.

Întrucât activitatea culturală și artistică a fost dezvoltată în cele șase veacuri de existență neîntreruptă a vieții monahale de aici, Mănăstirea Cozia a fost vizitată și sprijinită de domni, ierarhi români și străini, oameni de cultură, devenind, nu de puține ori, sursă de inspirație pentru numeroase opere poetice.

Dimensiunea culturală a Mănăstirii Cozia a fost reafirmată de corul Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, condus de părintele Siluan-Dumitru Scurtu, care a susținut un recital de muzică în sala muzeului.

Volum de studii închinat marelui domnitor

În continuarea manifestărilor duhovnicești-culturale a avut loc lansarea volumului „Mircea cel Bătrân, apărător al dreptei credințe și ctitor de locașuri sfinte”. Evenimentul a fost moderat de părintele consilier Ștefan ­­Zară, care a subliniat misiunea Editurii Praxis în promovarea spiritua­lității și culturii vâlcene. Prezentarea volumului de către pr. consilier Nicolae Moga a evidențiat condițiile grafice ­deosebite în care acesta apare, reunind studiile unor persona­lități de seamă ale vieții bise­ricești, academice și culturale contemporane. Părintele a reamintit că anul trecut, la împlinirea a 600 de ani de la trecerea la cele veșnice a voievodului Mircea cel Bătrân, Arhiepiscopia Râmnicului a descoperit vocația ctitoricească și faptele sale de glorie. La acel eveniment, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie au participat acad. Răzvan Theodorescu, profesori universitari, istorici, reprezentanți ai autorităților locale și ai institu­țiilor de învățământ și de cultură. Comunicările științifice prezentate în contextul acelor manifestări sunt publicate în volumul de față, ca mărturie a cinstirii sale, dar și de înțelegere a rolului definitoriu pe care acesta l-a avut în păstrarea identității de neam și de credință a poporului român.

Acest rol a fost prezentat și de părintele Laurențiu Rădoi, cel ­care a semnat și studiul „Mircea cel Mare și Biserica Neamului”. „Candela de la mormântul său din biserica Mănăstirii Cozia, care arde neîncetat de 600 de ani, este o mărturie că poporul îl cinsteşte ca pe un adevărat sfânt. În faţa mormântului său şi-au plecat ­mereu genunchii atâţia domnitori ai ţării şi credincioşi din toate părţile pământului românesc, cerând ajutor şi biruinţă în luptele cu duşmanii neamului şi ispitele vieţii”, a subliniat părintele.

Dimensiunea culturală și ­politică europeană a voievodului Mircea cel Bătrân a fost reafirmată apoi de istoricii și oamenii de cultură prezenți la manifestările comemorative, dorindu-se înțelegerea importanței rolului pe care domnitorul român l-a avut în istorie.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!