Monahismul în Arhiepiscopia Iaşilor, după 1990

Narcisa Elena Balaban, 09 Noiembrie 2007

Stareţii şi stareţele mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor se reunesc astăzi, 9 noiembrie, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, la Centrul Eparhial Iaşi. În cadrul sinaxei vor fi abordate probleme spirituale, dar şi de ordin administrativ. Printre aspectele care vor fi abordate se regăsesc: prezentarea Consistoriului monahal eparhial, închinovierea sau reînchinovierea monahilor din alte eparhii sau din străinătate, disciplina monahilor şi a stareţilor, comunicarea stareţilor cu consiliile mănăstireşti şi cu vieţuitorii din obşte şi relaţiile stareţului mănăstirii cu instituţiile statului, cu turiştii şi pelerinii. Aceste sinaxe au devenit tradiţie în Arhiepiscopia Iaşilor, în ultimii ani înregistrându-se numeroase astfel de întruniri la Centrul eparhial Iaşi sau la mănăstirile Neamţ, Sihăstria, Agapia, Bistriţa, Durău şi Popăuţi. În anul 2005, Mănăstirea Neamţ a găzduit sinaxa stareţilor şi stareţelor din întreaga Mitropolie a Moldovei şi Bucovinei (care cuprinde Arhiepiscopia Iaşilor, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Episcopia Romanului şi Episcopia Huşilor), aceasta fiind prima sinaxă de acest fel după 60 de ani.

La 1 iulie 1990, când actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, PF Părinte Daniel, a fost întronizat ca Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (pe atunci), Arhiepiscopia Iaşilor avea 48 de aşezări monahale, respectiv 14 mănăstiri de călugări, 9 de maici, 24 de schituri de monahi şi un schit de monahii. Pe atunci, în toate aceste aşezăminte monahale se îndeletniceau cu munca şi rugăciunea 1.600 de vieţuitori. După cum bine se cunoaşte, decretul 410 aplicat în anii 1959-1960 a alungat o mare parte din monahii şi monahiile care vieţuiau în mănăstirile din toată ţara. Astfel, în Moldova au rămas deschise doar mănăstirile cu ani îndelungaţi de istorie în urmă, mănăstirile cu tradiţie. Mănăstirile aflate în vecinătatea oraşelor sau a satelor au fost desfiinţate, bisericile acestora, devenind biserici de mir. Însă, o dată cu venirea noului mitropolit în Moldova, în 1990 au fost reactivate zeci de mănăstiri şi schituri, pentru a respecta, după cum ne spune arhim. Timotei Aioanei, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor, dorinţa expresă a ctitorilor care au zidit aceste biserici şi au organizat în jurul lor, prin aducerea de monahi şi zidirea de chilii, viaţă monahală.

107 mănăstiri şi schituri

În 1991 s-a reînfiinţat Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar mănăstirile din judeţul Suceava au trecut sub jurisdicţia acestei arhiepiscopii. Cu toate acestea, însă, după cum scrie arhim. Clement Haralam, exarhul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, în volumul „Cu timp şi fără timp. Arhiepiscopia Iaşilor în date şi imagini (1990-2005)“, la sfârşitul anului 1991, în Arhiepiscopia Iaşilor (fără judeţul Suceava) existau 20 de mănăstiri de călugări, opt mănăstiri de maici şi 15 schituri, în care vieţuiau 1.545 de călugări şi călugăriţe. În 1995, Sectorul exarhat al Arhiepiscopiei Iaşilor număra 44 de mănăstiri şi 33 de schituri, cu un efectiv de 1.742 de vieţuitori. La 1 mai 1997, în Arhiepiscopia Iaşilor existau 54 de mănăstiri, 31 de schituri şi peste 2.000 de vieţuitori, monahi şi monahii. După anul 1997, numărul mănăstirilor şi schiturilor, precum şi cel al vieţuitorilor din ele au crescut în mod vizibil.

La ora actuală, în Arhiepiscopia Iaşilor (care cuprinde judeţele Iaşi, Botoşani şi Neamţ) sunt 60 de mănăstiri şi 47 de schituri, în total 107 mănăstiri şi schituri. Această situaţie survine după ce, anul acesta, trei schituri au fost ridicate la rangul de mănăstire, iar egumenii lor au devenit stareţi. Este vorba despre fostul schit „Sf. Vasile cel Mare“ - Bodeşti, care a primit un al doilea hram, „Sf. Ier. Varlaam, Mitropolitul Moldovei“, fostul schit „Înălţarea Sfintei Cruci“ - Brusturi (ambele aparţineau de Mănăstirea Bistriţa) şi fostul schit „Buna Vestire“- Horăicioara, care ţinea de Mănăstirea Horaiţa. Menţionăm că schiturile nu au stareţi, ci egumeni şi ele sunt subordonate canonic unor mănăstiri mai mari sau Centrului Eparhial. De exemplu, mănăstirile cu tradiţie au mai multe schituri în subordine. Mănăstirile Bistriţa şi Neamţ au câte 8 schituri în subordine, Sihăstria are 6 schituri, Secu 4 schituri etc.

Împărţite pe judeţe, în Iaşi sunt 26 de mănăstiri (21 de călugări şi 5 de călugăriţe) şi 10 schituri (9 de călugări şi unul de maici); în judeţul Botoşani sunt 11 mănăstiri (din care 8 de călugări şi 3 de maici) şi două schituri (de călugări), iar în judeţul Neamţ sunt 23 de mănăstiri (19 de călugări şi 4 de maici) şi 35 de schituri (din care 32 de călugări şi 3 de maici). În toate aceste lăcaşe monahale vieţuiesc aproximativ 2.000 de călugări şi călugăriţe. Judeţul Neamţ are cele mai multe mănăstiri şi schituri pe metru pătrat din lume. De asemenea, Mănăstirea Sihăstria, care numără 120 de călugări, este socotită cea mai mare mănăstire de călugări din România, iar mănăstirile Agapia, cu aproape 370 de maici, şi Văratic, cu peste 400 de călugăriţe, se află printre cele mai mari mănăstiri din lume. Mănăstirea Văratic, de altfel, este cea mai mare mănăstire de maici din ţară şi cea mai mare mănăstire ortodoxă de maici din lume.

Îmbinare a rugăciunii cu munca

În prezent, aproape toate mănăstirile din Arhiepiscopia Iaşilor au şantiere în lucru, la unele bisericile fiind în restaurare şi altele în construcţie din temelie. De asemenea, pentru purtarea de grijă a monahilor mai în vârstă, în decursul anilor s-au construit, la mănăstirile Agapia, Neamţ şi Văratic, case sociale. În măsura posibilităţilor, toate mănăstirile oferă, unele zilnic, altele la sărbători, mese pentru cei nevoiaşi. Însă, în oricare mănăstire ar păşi pelerinii, aceştia sunt aşezaţi la masă. „Filantropia se practică la toate mănăstirile. Nu au neapărat cantine pentru săraci, ci ajută după puterea mănăstirii, cu bani, asistenţă religioasă, alimente, dar nu la domiciliu“, ne explică arhim. Clement Haralam. Pentru cele necesare traiului zilnic, aproape în fiecare mănăstire s-au dezvoltat anumite activităţi, ca ateliere de pictură, ateliere de croitorie şi broderie, ateliere de încondeiat ouă sau de tâmplărie. De asemenea, s-au înfiinţat coruri psaltice în mănăstiri. Printre acestea, menţionăm corurile „Altarul“ şi „Chivotul“ ale Catedralei mitropolitane, Corul „Anghelos“ al Mănăstirii „Sf. Trei Ierarhi“, „Sihăstria Carpaţilor“ al Mănăstirii Sihăstria, „Cuviosul Rafael de la Agapia“ al Mănăstirii Agapia, „Cuvioasa Macrina“ al Mănăstirii Miclăuşeni, „Cuviosul Iosif de la Văratic“ al Mănăstirii Văratic etc. „Deşi nu sunt înfiinţate de mult, unele mănăstiri au activităţi deosebite. De exemplu, Mănăstirea Zosin, din judeţul Botoşani, care este foarte săracă, a reuşit să se dezvolte frumos datorită hărniciei vieţuitorilor de acolo. Avem oameni absolut remarcabili în mănăstiri, prin dăruirea lor. Apoi sunt schituri care au activităţi şi realizări foarte frumoase, chiar mai mult decât mănăstirile, cum ar fi Vovidenia sau Icoana, care ţin de Mănăstirea Neamţ. Apoi trebuie să mai specificăm că, în ultimii ani, foarte mulţi tineri din mănăstiri au urmat şcoli teologice: fie medii, fie superioare. De exemplu, la Sihăstria, 15 călugări au studii superioare teologice, unele terminate, unele în curs. Apoi, la Mănăstirea Podgorii - Copou, din 15 călugăriţe, 10 au studii superioare, nu neapărat teologice. Avem maici şi călugări absolvenţi de medicină, fizică, biologie, horticultură, comerţ exterior. Avem cele mai multe cazuri cu medicină, cel puţin 10 cazuri. Apoi, în ultimii ani, mai mult de jumătate din mănăstirile şi schiturile din eparhie şi-au publicat monografii“, ne-a mai spus părintele Timotei Aioanei.

Pentru supravegherea activităţii mănăstirilor şi schiturilor din Arhiepiscopia Iaşilor au fost numiţi exarhi de zonă. Astfel, exarhul mănăstirilor din zona Iaşi este arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane, exarhul mănăstirilor din zona Neamţ este arhim. Pavel Toderiţă, stareţul Mănăstirii Bistriţa, iar exarhul mănăstirilor din zona Botoşanilor este arhim. Luca Diaconu, stareţul Mănăstirii Popăuţi.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!