Memoria Bisericii
Monahul Irineu Lupei de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog în temniţa comunistă

Monahul Irineu Lupei de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog în temniţa comunistă

Adrian Nicolae Petcu, 04 Octombrie 2017

S-a născut la 1 ianuarie 1928 în Agârbiciu, judeţul Sibiu. Rămâne orfan, din acest motiv fiind nevoit să se mute la rude aflate în Arad. Treptat este atras de slujbele bisericeşti, după 1948 ajungând să cerceteze mai mult Mănăstirea Prislop, unde abia se aşezase ieromonahul Arsenie Boca. De la duhovnicul ardelean primeşte îndrumări, inclusiv pentru intrarea în monahism. Este trimis la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, de lângă Arad, în 1949 intrând ca frate. Devine ucenicul ieromonahului Iov Volănescu, un duhovnic apreciat de profesorii de teologie Florea Mureşan şi Ilarion V. Felea. La 5 decembrie 1950, tânărul Ioan Lupei este tuns în monahism, cu numele de Irineu, de către Episcopul Andrei Magieru al Aradului, în Paraclisul eparhial, avându-l naş pe ieromonahul Iov. Urmează şcoala elementară din cadrul mănăstirilor Neamţ şi Cernica, lucrând inclusiv în atelierul de tâmplărie. În 1954 se înscrie la Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti de pe lângă Mănăstirea Neamţ, secţia monahală. Aici învaţă până la desfiinţarea secţiei monahale, în 1956, când este nevoit să se mute la Seminarul Teologic de la Caransebeş. După un an se transferă la Seminarul Teologic de la Mofleni, de lângă Craiova. La 15 iunie 1953 este hirotonit ierodiacon de către Episcopul Andrei Magieru al Aradului.

Înainte de Duminica Floriilor este chemat urgent la mănăstire. La 22 aprilie 1959 a urmat arestarea, ajungând să fie anchetat într-un lot din care mai făceau parte îndrumătorul său spiritual Iov Volănescu şi maica Patricia Codău, stareţa de la Mănăstirea Gai, de lângă Arad. În anchetă a fost acuzat de apartenenţă la „secta interzisă Oastea Domnului” şi că „sub masca religiei a făcut agitaţiuni împotriva orânduirii socialiste din RPR”. De asemenea, i s-a imputat faptul că ar fi primit „educaţie legionară de la călugărul Iov Volănescu”. Evident că îndrumarea spirituală primită de la îndrumătorul său spiritual Iov Volănescu, fost legionar, era ideologizată de către anchetatori pentru a nu părea o interdicţie de la manifestarea religioasă şi a se incrimina activitatea dusă împotriva regimului „democrat-popular”.

În privinţa legăturii cu Oastea Domnului, acuzaţia formulată de anchetatori a pornit de la iniţiativa ierodiaconului Lupei din 1957 de înfiinţare a unui cor bisericesc în satul Călugăreni, din vecinătatea Mănăstirii Hodoş-Bodrog. În satul Călugăreni, nefiind un locaş de cult, atunci corul trebuia să dea răspunsurile la slujbele săvârşite în mănăstire. În anchetă, ierodiaconul Lupei a refuzat în mod categoric să recunoască apartenenţa corului la Oastea Domnului. O altă acuzaţie a fost că părintele Lupei s-a raliat iniţiativei duhovnicului Iov Volănescu din 1957 de a adopta un program liturgic tipic athonit în Mănăstirea Bodrog. Dorinţa părintelui Volănescu era considerată de Securitate, cu sugestie de la împuternicitul de culte, ca o manifestare sectară în mănăstire şi neaprobată de „instituţiile abilitate”. Ba mai mult, ascetismul promovat de părintele Volănescu era considerat o formă de manifestare duşmănoasă la adresa regimului din RPR. O altă acuzaţie a anchetatorilor era legată de recomandarea făcută de ierodiaconul Lupei pentru aducerea unui duhovnic la Schitul Feredeu, pentru reînnodarea unei obşti monahale. Ancheta de la Securitate a mai vizat slujirile părintelui Lupei la Mănăstirea Gai şi hramurile care se desfăşurau la Mănăstirea Bodrog. Ulterior, prin Sentinţa nr. 532 din 22 octombrie 1959 a Tribunalului Militar Timişoara, părintele Lupei a primit o condamnare de 6 ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. A cerut recurs, deoarece nu i s-a permis să discute cu avocatul în ziua procesului şi martorii acuzării nu au recunoscut declaraţiile luate în timpul anhetei. Cu toate acestea, solicitarea a fost respinsă.

A cunoscut penitenciarele de la Timişoara (septembrie 1959), Arad (octombrie 1959 şi 1960), Gherla (februarie 1960), apoi lagărul de muncă forţată de la Periprava (mai 1960 şi 1963). La 28 iulie 1964 a fost eliberat de la Periprava. Şi-a dorit mult să revină la Bodrog, dar între timp mănăstirea se desfiinţase. La 8 august 1964 înaintează o cerere către Episcopul Teoctist al Aradului, pentru a fi numit într-o parohie. Până la clarifi­carea situaţiei, părintele Lupei este angajat pe şantierul de renovare a Centrului eparhial. La 15 septembrie, înaintează o altă cerere, prin care solicita revenirea în monahism. Se pare că autorităţile statului nu au aprobat. La 11 decembrie 1964 este hirotonit preot de către Episcopul Teoctist şi numit la Parohia Mădrigeşti.
La 1 ianuarie 1968, a fost transferat la Bodrogul Vechi, revenind astfel în mănăstirea de metanie. În 2006 a trecut la cele veşnice.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!