Cultură
Muzeul din pădurea îmblânzită de artişti

Muzeul din pădurea îmblânzită de artişti

Maria Dobrescu, 09 Septembrie 2010

Pe dealul Gârciului din Sângiorz-Băi a apărut un muzeu al copacilor, modelat sub domnia norilor. Administratorii acestui univers sunt opt sculptori din Bistriţa-Năsăud, Bacău şi Bucureşti, care au întemeiat un fel de cetate a artelor pe un deal, de fapt, primul şi singurul Muzeu de Artă Comparată din România.

Câţiva sculptori au dorit să coboare arta din înălţimile privilegiate ale elitelor de cunoscători şi s-o aducă în mijlocul oamenilor simpli. Au reuşit - din produsele imaginaţiei lor au făcut vehicule ale comunicării de emoţii şi idei.

Actul artistic a fost încifrat sub puterea dălţii, a lutului, ferăstrăului, paielor şi sforilor pentru ca aceia ce le întâlnesc să le exploreze şi să le descopere singuri tainele şi sufletul. Numai aşa creaţia se poate împlini, spun ei.

Cetatea artelor

Opt artişti, între care îi amintim pe Dorel Găină, Nicolae Fleissig, Napoleon Tiron, Cristian Târnovan, Andor Könives, au răspuns chemării artistului plastic Maxim Dumitraş de a construi împreună un muzeu în aer liber şi o casă de creaţie. Împreună au întemeiat un fel de cetate a artelor pe Dosul Gârciului, un deal din Sângiorz-Băi - Bistriţa-Năsăud. Muzeul, realizat din sculpturi din trunchiuri de mesteceni, se întinde pe tot dealul şi este omologat ca sat de creaţie. Ctitorii l-au denumit sat artistic şi l-au ridicat de-a lungul celor trei ediţii ale Simpozionului de intervenţie în natură "Art Forest". Tema pe care şi-a propus-o octetul de la Bistriţa a fost de a modela întregul deal, văzut ca o lucrare monumentală, ca un mic univers, care conţine ecuaţii şi simboluri ale vieţii, naturii şi ale relaţiei dintre om şi pământul lui. Din lemn, lut şi paie, sculptorii au modelat opere care trimit către lucrurile neînsemnate şi fundamentale din jurul nostru.

Lucrări care se nasc şi mor odată cu artistul

Maxim Dumitraş, care este şi directorul acestui Muzeu de Artă Comparată (MAC), a plăsmuit câţiva "Nori uscaţi" şi "Instalaţii de uscat norii" din arbori, alţii au imaginat un "Cuptor de ars păcate şi virtuţi", un "Laptop-iseţ prin care creşte iarba", o "Bibliotecă a pământului" ori un "Cabinet de asistenţă pentru urs". Dosul Gârciului este plin cu astfel de opere în care, de sus, se vede chiar şi o "Năfrămuţă a miresei", un borangic ţesut din ramuri groase de mesteacăn şi bucăţi de cărămizi. "Vom face opt ediţii. De asemenea, vom scoate un DVD cu tot ce s-a întâmplat aici de-a lungul tuturor ediţiilor.

Copacii intră într-o relaţie directă cu artistul. Sunt lucrări care cresc odată cu artistul, iar altele care se distrug, noi însă nu distrugem natura, chiar dacă unele materii prime pe care le folosim, cum este fânul sau paiele, au o durată de viaţă mai scurtă", a spus directorul MAC din Sângiorz-Băi, care vrea ca, în afară de operele de artă, turiştii să cunoască, în satul de creaţie, şi tradiţiile locale.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!