Editorial
Nevoia de simboluri

Nevoia de simboluri

Ciprian Florin Apetrei, 25 Noiembrie 2014

Trăim într-o societate bulversată de tot felul de convulsii în care reperele şi simbolurile se pierd în masa desuetă a lumii autosuficiente. Naţiunile dominante ale lumii de astăzi îşi promovează cu obstinaţie în faţa bombardamentului eticii seculare globalizante simbolurile naţionale cu rădăcini puternice în structura religioasă a istoriei poporului din care fac parte.

Noi, românii, suntem o naţiune care trăieşte într-un stat modern  format în urmă cu 155 de ani, iar de 96 de ani într-un stat naţional unitar care acoperă mare parte din teritoriile istorice ale naţiunii române. Din nefericire, în aceşti 155 de ani de existenţă a statului nu am reuşit să ne edificăm în ochii lumii civilizate şi prin simboluri care să definească naţiunea noastră. Spre exemplu, nu poţi să îi gândeşti pe italieni fără capitala la Roma şi ca simbol al acestui oraş Catedrala catolică Sfântul Petru. Nu poţi să îi gândeşti pe francezi fără capitala la Paris şi evident fără simbolul lor naţional, Catedrala catolică Notre Dame. Dacă ar fi să mergem în cheia aceasta nu poţi să îi vezi pe englezi fără capitala la Londra şi fără Catedrala anglicană închinată Sfântului Paul (Sfântul Apostol Pavel). Dacă venim în Estul Europei şi vom merge în Rusia vom vedea că la Moscova, în capitala lor, ruşii şi-au reclădit simbolul naţional, Catedrala Iisus Mântuitorul. Dacă trecem peste Ocean şi ne uităm la cea mai importantă ţară de pe glob, vom constata că în capitala Statelor Unite ale Americii, Washington DC, există ca reper şi simbol naţional Catedrala episcopaliană Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ctitorită în secolul XX. Dacă toate aceste naţiuni enumerate mai sus îşi au ca simboluri definitorii ale capitalelor lor catedrale reprezentative ale religiei creştine, atunci cum vom putea noi, românii, la 96 de ani de la Marea Unire şi la 155 de ani de statalitate modernă, să arătăm lumii civilizate că Bucureştiul este pentru noi cu adevărat capitala naţiunii române, dacă nu avem un simbol cu conotaţii de reper cum au cele mai importante naţiuni ale lumii de astăzi? De aceea, cred cu tărie că acum construirea Catedralei Mântuirii Neamului se constituie în simbolul nostru naţional care situează Bucureştiul pe harta capitalelor definite de repere simbolice creştine ale lumii civilizate de astăzi. Fără un astfel de reper, Bucureştiul nu va putea dăinui în mentalul colectiv românesc ca adevărata capitală a tuturor românilor. Cei care se opun construirii Catedralei Mântuirii Neamului se opun de fapt şi statutului Bucureştilor de capitala tuturor românilor, pe de o parte, şi pe de altă parte existenţei statului unitar naţional român rezultat în urma Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Prin construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Bucureştiul va deveni, dintr-o capitală conjuncturală, o capitală cu adevărat simbolică şi reper pentru toţi românii. Nu trebuie să uităm că atunci când s-a stabilit capitala la Bucureşti, la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost doar o alegere conjuncturală în detrimentul Iaşilor, care se aflau foarte aproape de Imperiul Ţarist. După 1918, în nenumărate rânduri au existat idei pentru ca România să aibă capitala în altă parte decât la Bucureşti. De aceea, în Bucureşti este necesar să existe un simbol care să definească existenţa bimilenară a românilor pe aceste plaiuri şi care să-i unească în acelaşi cuget al mărturiei creştine care defineşte existenţa naţiunii noastre. Acest simbol nu este altul decât noua Catedrală Patriarhală închinată Înălţării Domnului şi Sfântului Apostol Andrei, Încreştinătorul neamului românesc şi cunoscută de toată lumea sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului.

Astăzi, când îl sărbătorim pe Sfântul Apostol Andrei, cel care ne-a adus credinţa creştină prin care am supravieţuit 2.000 de ani ca neam în această zonă atât de frământată de furtunile vremurilor, noi, românii, avem datoria să-i ctitorim în inima naţiunii noastre, oraşul Bucureşti, biserica bisericilor neamului nostru (Catedrala Mântuirii Neamului) în care să ne rugăm ca, prin mijlocirea lui, Bunul Dumnezeu să reverse asupra neamului românesc bunătăţile Sale cele bogate şi să ne dăruiască pace şi mântuire.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!