Lumina educaţiei
Noutăți în sfera simulărilor naționale

Noutăți în sfera simulărilor naționale

Irina Georgescu, 04 Martie 2017

Efervescenţa zilelor de examen este amplificată de momentul simulărilor naţionale care fac parte, deja, din orizontul nostru de aşteptare.

În acest an şcolar, noutatea este dată de câteva modificări în structura subiectului pentru evaluarea naţională la clasa a VIII‑a, aşa cum am descris în numărul anterior, dar şi de tatonarea unui model nou la clasa a XI‑a, care suscită atât nelinişti, cât şi nerăbdare. În general, ceea ce este nou sperie şi destabilizează. Deşi este o butadă, rămânem adesea în sfera temerilor până în clipa în care faptele se normalizează şi capătă, cu timpul, aproape invariabil, calmul rutinei. Consider însă necesară ieşirea din monotonia formatului de până acum. De subliniat de la început că nu există o programă nouă pentru absolvenţii de liceu, iar conţinuturile de evaluat rămân aceleaşi.

În ceea ce priveşte noua structură a subiectului pentru clasa a XI‑a, schimbările nu sunt majore şi câteva nuanţe se impun de la bun început.

În primul rând, subiectele sunt diferenţiate parţial în funcţie de filiere, profiluri şi specializări, astfel:

- un subiect pentru filiera teoretică - profilul real; filiera tehnologică; filiera vocaţională - toată profilurile (cu excepţia profilului pedagogic);

- un subiect pentru filiera teoretică - profilul umanist; filiera vocaţională - profilul pedagogic.

În al doilea rând, cerinţele la proba scrisă a disciplinei limba şi literatura română - proba E. a) sunt structurate astfel:

- subiectul I (comun tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor) are ca suport un text nonliterar, memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic‑administrativ, ştiinţific, argumentativ, din domeniul audio‑vizualului, la prima vedere. Subiectul este alcătuit din doi itemi: un item semiobiectiv de tip întrebare structurată (A) şi un item de tip eseu (B). Itemii sondează înţelegerea primară a textului, dar şi aspecte la care elevul trebuie să reflecteze şi pe care să le coreleze pornind de la textul la prima vedere.

- subiectul al II‑lea (comun tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor) are ca suport un text literar (epic, liric sau dramatic) la prima vedere; constă într‑un item subiectiv de tip întrebare cu răspuns scurt.

- subiectul al III‑lea (diferenţiat în funcţie de filieră, profiluri şi specializări) constă în elaborarea unui eseu structurat şi vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor literare studiate ce aparţin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare şi/sau tipurilor de texte menţionate în programa de bacalaureat.

În al treilea rând, un alt aspect care merită menţionat este modificarea punctajului: subiectul I - 40 de puncte; subiectul al II‑lea - 10 puncte; subiectul al III‑lea - 30 de puncte.

De asemenea, competenţele generale de evaluat sunt utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare; utilizarea adevată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare; punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare; argumentarea în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare. Precizările legate de structura subiectului şi noile modele de subiecte se regăsesc, de altfel, pe site‑ul oficial al ministerului subiecte2017.edu.ro.

Ca o concluzie: noile modele de subiecte pentru clasa a XI‑a susţin o viziune nouă asupra studiului literaturii, prin încercarea de deşablonizare şi de exersare a gândirii critice, a problematizării şi a interpretării unui text literar la prima vedere. Restructurarea subiectului al III‑lea derivă din aceeaşi intenţie de a (re)citi atent operele autorilor canonici şi de a regândi maniera de redactare a eseului. Consider oportună ieşirea din tiparul comentariilor învăţate „pe dinafară”, fiindcă, în definitiv, chiar cu riscul folosirii unei metafore, literatura este un discurs reflexiv, întors mereu „către sine”, într‑o perpetuă căutare a unor certitudini într‑un labirint de ezitări şi de tatonări. Un prim pas spre înţelegerea lumii este să citim şi să folosim elocvent, nuanţat, dar şi precis ceea ce citim, fără să ne lăsăm prinşi în capcana mediocrităţii.

Irina Georgescu este profesoară la Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, din București 


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!