Analiză
Noutăţile învăţământului românesc

Noutăţile învăţământului românesc

Silviu Dascălu, 15 Septembrie 2012

Una dintre noutăţile acestui an şcolar este transformarea grupei pregătitoare la ciclul primar în aşa-numita clasă zero. Decizia a fost luată în timpul mandatului fostului ministru al educaţiei Daniel Funeriu. Acesta a explicat atunci că măsura este necesară întrucât România are cea mai bătrână populaţie şcolară la debutul învăţământului obligatoriu din Europa. După centralizarea datelor, s-a constatat că peste 127.000 de copii vor trebui să intre în clasa zero şi aproape 172.000 vor intra în clasa I.

Decizia însă a fost luată destul de în pripă, astfel că şcolile au fost nevoite să amenajeze săli de curs pentru cei mici cu mobilier potrivit vârstei lor şi să pregătească cadre didactice care să le predea copiilor, deoarece şi programa şcolară pentru ei este una diferită. Întrucât decizia introducerii clasei zero a fost făcută cu câteva luni înainte de începerea noului an şcolar, nefiind făcut un studiu de impact asupra acestei decizii, directorii multor şcoli au fost nevoiţi să "găsească soluţii". "Fiecare director se descurcă cum poate, apelează la o casă din vecini unde închiriază două camere şi le transformă în săli de clasă pe o perioadă de un an, doi ani, până se reglează lucrurile. Eu, de exemplu, am găsit o clădire în apropierea şcolii, la două minute, unde am reuşit să obţin două spaţii unde copiii din clasa pregătitoare să înveţe în apropierea şcolii. Pentru că, dacă desfiinţezi laboratoare, nu mai poţi rămâne colegiu naţional, pentru că nu mai corespunzi standardelor", a explicat pentru Mediafax secretarul de stat Stelian Fedorca.

O altă problemă legată de clasa zero este reprezentată de personalul didactic necesar. Oficialii ministerului susţin că la clasa pregătitoare nu vor preda cadre didactice debutante, acoperirea necesarului de dascăli urmând să fie realizată prin transferuri şi detaşări. Resursa umană calificată şi informată nu poate fi însă luată decât din sistem, asumând riscul unui haos general cauzat de mutarea profesorilor de la o clasă la alta şi încălcând regula nescrisă a şcolii româneşti prin care învăţătorul care preia o generaţie de copii în clasa I o duce pe aceasta până în clasa a IV-a.

Din punctul de vedere al programei, în clasa pregătitoare, copilul va învăţa tot ceea ce îi este necesar pentru a face faţă cu succes clasei I. Nu va da nici un fel de testări şi nu va primi note şi calificative, însă cadrul didactic va putea să utilizeze modalităţi de încurajare şi de recompensare specifice vârstei. Evaluarea copilului se va face la sfârşitul anului şcolar, sub forma unui raport scris întocmit de învăţător.

Numai în Capitală vor fi 436 de clase pregătitoare, în care vor învăţa aproximativ 10.000 de copii.

Bacalaureatul profesional, o altă noutate a anului şcolar

Tot anul acesta şcolar aduce o noutate în ceea ce priveşte evaluarea absolvenţilor de liceu. Aceştia vor putea alege să dea "bacalaureatul profesional", cu care se vor putea angaja pe piaţa muncii, dar nu vor mai avea acces la facultate.

Decizia a fost luată după ce în ultimii ani rata de promovabilitate a fost net inferioară anilor precedenţi. Atât la sesiunea din vară, cât şi la cea de toamnă, elevii s-au dovedit a fi incapabili să obţină note cu care să promoveze examenul de bacalaureat.

Pentru Bac-ul profesional, elevii vor susţine două probe: un proiect şi o probă practică, precum şi o lucrare scrisă la educaţia antreprenorială. Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, a declarat presei că elevii de clasa a XII-a pot alege să susţină în acelaşi an şi bacalaureatul profesional, şi pe cel naţional, pentru că se vor da pe rând.

"Vor fi două sesiuni de examen - întâi se va da examenul profesional şi apoi examenul naţional, astfel încât cei care vor să dea ambele tipuri de examene să poată face acest lucru", a spus ministrul Ecaterina Andronescu. Cei care susţin bacalaureatul profesional şi vor să urmeze cursurile unei facultăţi vor putea susţine fie în acelaşi an, fie în anii următori bacalaureatul naţional şi, dacă îl vor promova, vor putea merge la facultate.

Chiar şi aşa, susţinerea diferenţiată a examenului nu rezolvă neapărat problemele sistemului românesc de învăţământ. Ultimii ani au demonstrat că rata de promovabilitate este foarte mică, iar cauzele sunt diverse. Fie că este vorba de elevi slab pregătiţi, fie că este vorba de profesori nemotivaţi să îi înveţe pe elevi din cauza salariilor mici, fie că este vorba de subiecte prea dificile, sau bulversarea creată de numeroasele schimbări ale Legii educaţiei, urmările sunt aceleaşi, anume rată mică de promovabilitate.

Necorelarea sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei

O problemă stringentă ce trebuie rezolvată de oficialii de la Educaţie este cea a corelării sistemului de învăţământ cu cerinţele pieţei. În momentul de faţă facultăţile produc absolvenţi pe bandă rulantă care, însă, odată ce termină studiile se lovesc de imposibilitatea de a se angaja.

Astfel că sunt nevoiţi fie să urmeze cursurile unei alte facultăţi, fie să lucreze într-un domeniu pentru care nu sunt pregătiţi, pentru un salariu necorespunzător.

În momentul de faţă specializările teoretice sunt mult mai numeroase decât cele practice. Ies de pe băncile facultăţilor anual zeci de mii de absolvenţi de studii economice, în condiţiile în care piaţa nu mai are nevoie de ei. De asemenea, sunt sute de mii de absolvenţi de specializări filologice care refuză să intre în învăţământ din cauza salariilor mult prea mici, în condiţiile în care numărul celor care învaţă meserii este net inferior.

Această necorelare a fost sesizată şi de actualul ministru al educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, Ecaterina Andronescu. În cadrul unei vizite la Brăila, ministrul educaţiei a declarat că trebuie regândite specializările liceelor tehnologice, mai ales că rata de promovabilitate la Bac a absolvenţilor acestora a fost în medie de 25%.

"Avem o problemă cu liceele tehnologice şi trebuie să vedem ce demersuri întreprindem, în aşa fel încât anul viitor, când va veni vremea să tragem linie, să nu adunăm aceleaşi rezultate care, fără îndoială, ne nemulţumesc", a declarat Ecaterina Andronescu, citată de Agerpres.

Tot legat de liceele tehnologice, ministrul educaţiei a spus că ele "în general nu sunt ancorate în piaţa muncii", motiv pentru care trebuie regândite specializările astfel încât să fie adaptate realităţilor economice din ţara noastră.

Salarizarea deficitară a profesorilor

Un alt punct în minus al actualului sistem de învăţământ românesc este cel referitor la salarizarea profesorilor. Salariile sunt foarte mici, astfel încât pentru a fi profesor trebuie în primul rând dăruire, deoarece nu se poate ca motivaţia să fie doar una financiară. Comparativ cu alte state, România oferă pentru un profesor debutant doar puţin peste 700 de lei, salariile fiind printre cele mai mici din ţară, comparativ cu cele ale altor meserii.

Chiar şi aşa, sistemul de finanţare actual pune sub semnul incertitudinii şi primirea acestor salarii, totul depinzând de modul în care directorul şcolii chiverniseşte bugetul primit. Astfel că în unele situaţii exista riscul ca banii să nu ajungă pentru salariile cadrelor didactice până la sfârşitul anului.

Potrivit ministrului educaţiei, aceste probleme au fost remediate. Însă problema totuşi rămâne. "În urma discuţiilor pe care le-am avut şi cu direcţia noastră de buget-finanţe, deja s-au corectat în multe judeţe, unde banii nu ajungeau până la sfârşitul anului. Dacă mai apar situaţii, se rezolvă punctual, nu trebuie să avem această îngrijorare. Vă pot spune că nu vor fi probleme cu salariile cadrelor didactice până la sfârşitul anului. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să ne uităm cu foarte mare atenţie la modul în care normăm şi în care organizăm efectivele claselor noastre", a declarat ministrul Ecaterina Andronescu. Ministrul Andronescu a mai spus că, personal, şi-ar fi dorit ca salarizarea profesorilor să se facă pe criterii de performanţă.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!