Actualitate socială
„Numa’ atâta-i vara, vară până-i patu’ mândrii-afară“

„Numa’ atâta-i vara, vară până-i patu’ mândrii-afară“

Raluca Brodner, 07 August 2010

Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, unul din cele 12 praznice împărăteşti, numită în popor şi Obrejenia, Pobrojenia sau Probojeni (denumirea vine din slavonă, "obrejenie" - transformare, schimbare), marchează trecerea de la anotimpul estival la cel autumnal, cu salba specifică de datini şi practici populare, încă prezente în satele româneşti. 6 august înseamnă începutul toamnei, când vremea se răceşte, iar oamenii şi animalele se pregătesc încet, încet pentru întâmpinarea iernii.

În colecţia Parascăi Făt, "Memoria Ethnologica", se arată: "Numa' atâta-i vara, vară/ Până-i patu' mândrii-afară/ Dacă mândra patu-şi mută/ Poţi să ştii, vara-i trecută", semn că toamna îşi intră în drepturi odată cu Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, în muntele Taborului, înaintea ucenicilor Petru, Iacov şi Ioan, cărora le arată slava Sa, pe cât li se putea, pregătindu-i pentru Patima cea de bunăvoie, vestindu-le şi Învierea cea din morţi (Matei XVII, 1- 9 ; Marcu IX, 2 - 9 şi Luca IX, 28 -36).

"Probojenia", mesagerul toamnei

Specialiştii în etnologie spun că din 6 august iarba nu mai creşte, tocmai de aceea este bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. Natura îşi urmează cursul firesc după dictonul poetic "toate-s vechi şi nouă toate". În codri încep să cadă primele frunze. Rând pe rând, berzele, rândunelele şi alte păsări migratoare pleacă spre ţările calde. Ca la un semnal, şerpii, şopârlele, guşterii îşi caută adăposturi sub pământ. Trebuie spus că tradiţia populară oferă ipoteze diferite referitor la soarta acestor "chiriaşi ai subteranelor". Dacă unii etnologi susţin că nu este bine să se omoare, conform obiceiului, şarpele care îţi iese în cale, începând cu data de 6 august, alţi specialişti, din contră, spun că, dacă oamenii (mai ales flăcăii) se întâlnesc cu vreuna din aceste jigănii ale pământului, trebuie să o omoare, deoarece există riscul transformării lor în zmei. Doar şerpii care vieţuiesc la temelia caselor sunt cruţaţi de secera morţii, deoarece se spune că aceştia atrag norocul şi sporul în cămine.

Credinţe populare

"În data de şase a lui Gustar, coboară cerbul din munte şi se spurcă în apa din pârău, care se răceşte cu tătuâ…", cred oamenii satelor din Bucovina. De altfel, această credinţă populară se regăseşte şi în alte zone ale ţării, iar explicaţia etnologilor este aceea că, de la Probojenie, riscul de îmbolnăvire a celor care se scaldă creşte, din cauza apelor tot mai reci. Mai spun bătrânii că în această zi mare nu este bine ca oamenii să se certe unul cu altul, deoarece se vor certa tot anul. Şi copiii trebuie să fie cu luare-aminte, în caz contrar, ei vor fi muştruluiţi întruna de părinţi, până la sărbătoarea din anul următor. Ar fi bine, după cum arată tradiţia populară, ca fetele să nu se pieptene de Sărbătoarea Schimbării la Faţă, pentru că riscă să nu le mai crească coadele. Mai mult, femeile însărcinate care dau slavă Cerului în această zi mare vor avea naştere uşoară şi copii sănătoşi.

Demult, în 6 august se culegeau plante de leac, remedii potrivite pentru bolile copiilor şi ale bătrânilor: "Părul Maicii Domnului", "Palma Maicii Domnului", "Rugul sântămăresc", busuiocul. Astăzi, încă se recoltează plante şi fructe, bune şi acestea de leac: avrămeasa, florile de muşeţel şi de tigva, împărăteasa, leuşteanul, usturoiul, alunele.

Pentru oamenii de altădată, toate aceste obiceiuri şi practici populare erau literă de lege, iar despre cei care nu acordau respectul cuvenit sărbătorii se spunea că se vor usca şi se vor veşteji ca frunzele care pălesc de Obrejenie. Foarte important, spiritul sărbătorii de demult cerea ca oamenii să fie împăcaţi cu ei înşişi, dar şi cu cei din jurul lor. Fie mic sau mare, indiferent de vârstă, omul lăsa relele deoparte şi restabilea raporturile de înţelegere, prietenie cu cei pe care i-a "probozât", adică i-a certat.

În aşteptarea răsăritului

Dacă în această zi cititorii în stele din Muntenia, Moldova sau Bucovina contabilizează observaţii astronomice, ţăranii fac pronosticuri legate de vreme, recolte, în funcţie de credinţele populare moştenite din strămoşi. Oamenii spun că, dacă în ziua de Schimbare la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, vremea este însorită, plăcută, toamna va fi roditoare, iar dacă plouă, toamna va fi mohorâtă.

În unele cătune izolate din zona hunedoreană Pădureni, conform cercetătorului Rusalim Işfănoni, există un obicei cu totul aparte. În fiecare dimineaţă, sătenii se roagă la soare, iar seara la lună. Concret, cercetătorul vorbeşte într-o lucrare proprie despre ţăranii din satele Ruda şi Alun, care "în dimineaţa zilei de 6 august, de Schimbarea la Faţă "Prebejenia", sătenii aşteptau răsăritul Soarelui în locul cel mai ridicat din sat, cu rugăciunea "Tatăl nostru".

După sărbătoarea Obrejaniei, mai demult, ţăranii noştri începeau culesul viilor, "pe rod de vară", nu înainte ca, în ziua de Schimbare la Faţă, să meargă la slujbă, pentru ca mai apoi să se întoarcă acasă şi să se înfrupte din bunătăţile la care preotul le dădea dezlegare: peşte, struguri şi miere.

Viii îşi amintesc de morţi

Ca la orice sărbătoare, cu atât mai mult la acest mare praznic împărătesc, viii îşi aduc aminte de morţi. Credincioşii merg la biserică cu prinoase din struguri - în unele zone ale Moldovei sunt denumite "colivă de struguri" - care se împart de sufletul morţilor (obicei creştin vechi, amintit în canonul 28 al Sinodului trulan), numai după ce sunt sfinţite de preot. Interesant este obiceiul ritualic de gustare a primei boabe de strugure, însoţit de o formulă spusă cu glas tare: "Boabă nouă în gură veche".

Cât priveşte prăznuirea acestei sărbători în alte părţi, cum ar fi spre exemplu Biserica rusă, în bisericile şi în cimitirele slave, preoţii fac o pomenire generală a morţilor şi înalţă rugăciuni pentru eroii patriei.

Toată suflarea creştinătăţii simte lumina şi pacea acestei sărbători, o sărbătoare a îndumnezeirii naturii noastre omeneşti, cu adevărat una din acele zile sfinte în care Cerul se deschide, pentru ca cei aleşi să poată gusta din bunurile mai presus de fire.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!