O librărie de 8.000 de metri pătraţi

Cosmin Olinici, 11 Iunie 2007

▲ Timp de cinci zile, Romexpo a găzduit, în perioada 6-10 iulie, Salonul de carte Bookfest 2007 ▲ S-au înregistrat peste 100.000 de vizitatori ▲ În cei 8.000 de metri pătraţi au fost găzduite peste 200 de standuri care au expus 10.000 de titluri, un sfert la prima apariţie ▲ Costurile evenimentului s-au ridicat la aproape 250.000 de euro ▲ Editura Trinitas a lansat la Bookfest 2007 volumul „Brâncuşi - sculptor creştin ortodox“, al IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei ▲

În perioada 6-10 iunie, Pavilionul central al Romexpo a găzduit Salonul de carte Bookfest 2007, organizat de Asociaţia Editorilor din România, împreună cu celelalte asociaţii de editori şi cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor.

„Poveştile se întâmplă doar dacă le citeşti“

A doua ediţie a evenimentului s-a desfăşurat sub genericul „Poveştile se întâmplă doar dacă le citeşti“ şi a expus cărţi din toate domeniile, promovând cartea, lectura şi vânzarea de carte. Anul acesta, intrarea a fost liberă, înregistrându-se peste 100.000 de vizitatori, cu o treime mai mult decât anul trecut.

Au fost găzduite 205 standuri, 215 expozanţi şi 180 de evenimente, printre care: Agora (dedicat marilor lansări), Scena literară, Clubul poveştilor (zona copiilor), Lectura pe întuneric, Livre pauvre, o zonă pentru audiobook-uri şi e-book-uri, şi, ca noutăţi, Culinaria (un spaţiu de promovare directă a cărţilor cu temă culinară) şi un spaţiu de linişte (amenajat pentru lecturi în tihnă).

Cu un buget de 230.000 de euro, Bookfest este, de fapt, o mare librărie de 8.000 de metri pătraţi închiriaţi, dintre care jumătate sunt ocupaţi de standuri.

Nu doar o simplă expoziţie cu vânzare

Salonul de carte Bookfest 2007 a fost o sărbătoare a cărţii şi nu doar o simplă expoziţie cu vânzare. Bookfest este evenimentul de promovare a culturii scrise cu cea mai mare reprezentativitate la nivelul pieţei de carte din România. La eveniment au participat toate editurile româneşti sau străine, editorii de ziare şi reviste care au secţiuni literare cu apariţie constantă, precum şi biblioteci, librării, producători şi distribuitori de carte, agenţi literari, oameni de cultură, jurnalişti, oameni de televiziune şi personalităţi din diverse medii.

Pe lângă vânzarea de carte, în spaţiul Agora au fost organizate dezbateri culturale, literare şi sociale. Au fost amenajate spaţii în care au putut fi ascultate cărţile sau în care au fost accesate cărţile preferate printr-un simplu click. Părinţii au putut veni la Bookfest însoţiţi de copii, deoarece copiilor li s-a pregătit un spaţiu numai pentru ei, în care s-au putut juca şi s-au întâlnit cu personaje din lumea poveştilor prin intermediul unor actori talentaţi. În fine, cei atraşi de arta culinară au putut veni într-un spaţiu special amenajat, în care au putut pregăti mâncăruri alături de vedete sau au participat la concursuri pentru cea mai reuşită mâncare după o reţetă din carte.

Editurile cel mai bine reprezentate

Cel mai bine reprezentată la Bookfest 2007 a fost Editura Rao, cu un stand de peste 250 de metri pătraţi în care a adus peste 1.200 de titluri. Editura Humanitas a avut un spaţiu de 200 de metri pătraţi, iar Editura Polirom a expus cele peste 850 de titluri, dintre care 20 noi, într-un spaţiu de 150 metri pătraţi. Alături de acestea, Editura All a propus la Bookfest peste 1.000 de titluri, iar Cartea Românească a adus 150, dintre care aproape 50 sunt noutăţi absolute. În cele cinci zile ale târgului de carte, Editura Humanitas a lansat 22 de titluri, iar Editura Paralela 45 a programat 11 lansări de carte.

Din cele peste 10.000 de titluri prezente la Bookfest, câteva mii sunt la prima apariţie, iar reducerile de preţ practicate de edituri au fost cuprinse între 10 şi 50%.

„Prin Brâncuşi, arta lumii se învecinează cu simţirea ortodoxă“

Participantă obişnuită la târgurile de carte, Editura Trinitas a lansat la Bookfest 2007, vineri, 8 iulie, ora 18.00, volumul „Brâncuşi - sculptor creştin ortodox“, aparţinând Înalt Prea Sfinţitului Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Evenimentul a fost prefaţat cu un recital de muzică bisericească bizantină a Corului „Ad Libidum“, condus de Luminiţa Guţan. Prezentarea volumului a fost făcută de pr. Nicolae Dascălu, consilier cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor şi director general al Institutului Cultural-Misionar Trinitas. În cuvântul său, pr. cons. Nicolae Dascălu a subliniat că volumul arată legătura dintre credinţă şi artă: „IPS Mitropolit Daniel a realizat în acest volum o reflexie teologică asupra operei lui Brâncuşi, sculptor român ortodox de strălucire universală. Prin Brâncuşi, arta românească face legătură cu arta lumii, precum prin Brâncuşi, arta lumii se învecinează cu simţirea ortodoxă. IPS Mitropolit Daniel a pus în evidenţă semnificaţia creştin ortodoxă din opera lui Brâncuşi, autorul argumentând teza că Brâncuşi este un trăitor al credinţei creştine şi un misionar al credinţei ortodoxe, precum şi teza că, pentru Brâncuşi, materia sculptată este o epifanie a luminii Creatorului. Bucuria şi pacea din opera lui Brâncuşi vin din ecourile muzicii bizantine, Brâncuşi însuşi spunând că atelierul său din Paris era un metoc al Mănăstirii Tismana“.

Partea a doua a volumului „Brâncuşi - sculptor creştin ortodox“ este dedicată analizei operelor marelui sculptor român, iar partea a treia subliniză semnificaţiile spirituale ale operei sale. Astfel, în opera lui Brâncuşi apar frecvent simbolul învierii şi simbolul zilei a opta, ziua cea neînserată. „Masa tăcerii“ este văzută ca o comuniune de iubire la care sunt chemaţi cei care nu mai sunt, „Poarta sărutului“ arată că dragostea e mai tare decât moartea, iar „Coloana infinitului“ simbolizează coborârea dragostei lui Dumnezeu către om. În concluzie, a subliniat pr. cons. Nicolae Dascălu, „arta adevărată este o transfigurare a vieţii şi bucurie a sufletului. Pentru Brâncuşi, arta nu este doar o repetare a vieţii, ci o transfigurare a ei. IPS Mitropolit Daniel vede în opera lui Brâncuşi împlinirea unui suflet care a trăit ortodox şi faptul că arta sa prelungeşte în sculptură ceea ce face iconograful în pictură. Textul cărţii, pe lângă frumuseţea lui poetică, trimite la imnografia bisericească, fiind un omagiu adus lui Brâncuşi, dar şi o invitaţie pentru arta contemporană de a căuta arhetipuri şi artă sacră ascunsă.“


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!