În Biserica Ortodoxă, în vinerea săptămânii a cincea a Postului Sfintelor Paști este săvârșită Denia Acatistului Bunei Vestiri. Această Utrenie cu rânduială specială a fost oficiată, la Catedrala
19 Apr, 2024
O nouă Constituţie a Conferinţei Bisericilor Europene
La Budapesta s-au încheiat luni, 8 iulie, lucrările celei de-a 14-a Adunări Generale a Conferinţei Bisericilor Europene (CEC). Cei aproape 200 de delegaţi, reprezentând trei mari familii confesionale (ortodocşi, anglicani şi protestanţi), au avut dificila sarcină de a stabili o nouă constituţie pentru organismul ecumenic.
Părintele profesor Viorel Ioniţă, membru al delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române, arată că noua constituţie „fixează şi determină atât noi baze legale ale acestei organizaţii, cât şi cadrul de desfăşurare a activităţilor ei. Prin această schimbare s-au urmărit atât asigurarea unei dinamici mult mai flexibile a acestei organizaţii, cât şi perspectiva integrării celor trei organisme, care până în prezent au activat alături unul de altul sub emblema organizaţiei de la Geneva, anume Comisia Bisericile în Dialog, Comisia Biserică şi Societate şi Comisia Bisericilor pentru Migranţi în Europa. Considerându-se că activitatea Conferinţei Bisericilor Europene s-ar putea desfăşura mai bine de la Bruxelles, adunarea de la Budapesta a hotărât ca această organizaţie să-şi mute cartierul general în capitala Belgiei“.
Dezbaterile desfăşurate pe parcursul mai multor zile au fost intense. „Adunarea de la Budapesta s-a confruntat cu mai multe dificultăţi, mai ales că a trebuit să se concentreze asupra unor aspecte legate de constituţie, care au consumat prea mult din timpul programat pentru discuţii. De aceea, mulţi participanţi au fost nemulţumiţi de faptul că nu au avut la dispoziţie un timp suficient pentru discuţii cu caracter spiritual sau teologic. În final, întrunirea şi-a atins scopul, iar acum rămâne în datoria personalului organizaţiei şi a noului comitet central ales acum, ca şi a tuturor Bisericilor din Europa, sarcina de a transforma «litera fixată la Budapesta în «duh» de cooperare şi reconsiliere în slujba păcii dintre popoarele acestui continent“, spune părintele Viorel Ioniţă.
Întâlnirea de la Budapesta a avut loc pe fundalul unei crize europene prelungite. În acest context, Bisericile din întreaga Europă sunt invitate să îşi intensifice relaţiile ecumenice pentru a întări respectul unora faţă de ceilalţi ca fraţi şi surori în Hristos. Conferinţa Bisericilor Europene se vrea o platformă de dialog şi cooperare pentru Bisericile şi organizaţiile partenere de pe întregul continent. Această invitaţie este o reafirmare a misiunii CEC, anume aceea de a mărturisi Evanghelia şi a face misiune socială pentru oamenii din Europa şi nu numai. Tocmai de aceea, Bisericile europene nu pot rămâne indiferente la problemele cu care se confruntă creştinii, şi nu numai cei din Orientul Mijlociu sau din alte zone de conflict. La fel, nici dificultăţile provocate de criza economică şi socială prelungită nu au rămas fără ecou.
La finalul adunării a fost ales noul comitet central, din care face parte şi Înaltpreasfinţitul Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale.
Conferinţa Bisericilor Europene (CEC) şi-a început activitatea după cel de-al Doilea Război Mondial, cu scopul ca acestea să se poată sprijini reciproc. Prima Adunare Generală a avut loc în 1959, iar cinci ani mai târziu a fost adoptată constituţia CEC, în 1964, la Bornholm. De atunci a crescut foarte mult şi numărul membrilor şi s-a îmbunătăţit colaborarea cu Consiliul Conferinţelor Europene a Episcopilor Romano-Catolici (CCEE). În timpul Conferinţei de la Praga, în 1992, acest document fundamental a suferit ample revizuiri, devenind normativ în această formă pentru instituţia ecumenică. În 2009, la Lyon, constituţia a fost din nou revizuită, iar adâncirea continuă a crizei economice, dar şi a celei spirituale a impus adoptarea unei noi constituţii pentru căutarea împreună a unităţii Bisericii, pentru promovarea valorilor creştine în lume. Prin această constituţie, Conferinţa Bisericilor Europene îşi propune să facă mai vizibilă identitatea Bisericii într-o Europă din ce în ce mai secularizată, de a face mai puternic auzită vocea creştinătăţii la nivel european.
