Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Reportaj O parohie harnică sub ocrotirea Sfântului Pantelimon

O parohie harnică sub ocrotirea Sfântului Pantelimon

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Reportaj
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 26 Iulie 2013
Imediat ce ieşi din Bucureşti, vizavi de lacul Lebăda, la intrarea în oraşul Pantelimon, se înalţă pe o culme domoală Biserica „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon“ şi „Sfântul Ierarh Nicolae“. Lăcaşul de cult actual, cu două turle care parcă străpung cerul, este construit pe temelia unei vechi biserici de lemn şi are forma semnului triumfal al lui Hristos, Crucea.
 
La intrarea în incinta sfântului lăcaş, două icoane lucrate în mozaic, a Sfântului Pantelimon şi a Sfântului Nicolae, întâmpină credincioşii binecuvântându-i, străjuind la poarta garnisită, din stejar masiv, prin care biserica apare ca un odor admirabil. Nu întâmplător lăcaşul sfânt poartă hramul „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon“: construirea acestuia a început chiar de ziua sfântului, la 27 iulie 1880, finalizându-se la 29 mai 1883. Aşadar, ea datează din vremea domniei lui Carol I, păstrând particularităţile arhitecturale ale timpului. Pe lângă valoarea istorică a acestei biserici, însemnătatea ei creşte semnificativ, prin adăpostirea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Pantelimon (mâna dreaptă),  mutate aici spre cinstire şi închinare în 1960, când biserica domnitorului Grigorie II Ghica a fost închisă de regimul comunist. Braţul drept al sfântului a fost adus de la Muntele Athos în 1750 de domnitorul Grigorie II Ghica şi aşezat într-o raclă de argint în bi-serica mănăstirii construită de el. Cel căruia Dumnezeu i-a schimbat numele din Pantoleon, adică „cel întru toate puternic ca un leu“, în Pantelimon, adică „cel cu totul milostiv“, va schimba prin binecuvântata sa prezenţă numele localităţii, care până atunci se chema Floreşti, în Pantelimon.

O biserică vrednică să găzduiască moaştele Sfântului Pantelimon

La parohia cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae“ şi „Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon“ din oraşul Pantelimon a existat dintotdeauna o legătură duhovnicească strânsă între credincioşi şi cei patru preoţi slujitori. Pr. Adrian Tănăsoiu, parohul acestei biserici, pr. Nicolae Stroe, pr. Nicolae Tănăsoiu şi pr. Iulian Paraschivoiu au dat dovadă permanent că sunt vrednici slujitori ai Sfântului Altar, contribuind prin amplele lor activităţi desfăşurate în cadrul parohiei la înfrumuseţarea atât a bisericii din piatră, cât şi a celei din sufletele enoriaşilor care le-au fost daţi spre păstorire. „Fiecare dintre noi ne-am străduit să contribuim, astfel încât această biserică să fie una frumoasă şi vrednică să găzduiască moaştele Sfântu-lui Pantelimon. De-a lungul anilor am avut, cu ajutorul lui Dumnezeu, mai multe realizări, şi aş aminti aici pe cele mai mari. Acoperişul bisericii s-a schimbat în totalitate, adică şi partea din lemn, şi tabla acestuia, care acum este de cupru, de foarte bună calitate, având o valabilitate de 300 de ani. Atunci când ne-am apucat de lucrările la acoperiş am refăcut şi zidăria exterioară a bisericii, care era degradată, şi am schimbat tâmplăria ferestrelor, care acum este de lemn stratificat din stejar, cu geamuri de tip termopan. Pentru că a fost o lucrare foarte mare, acoperişul a fost schimbat în totalitate, turlele au fost decopertate, iar zidăria exterioară a bisericii a fost refăcută. Pentru finalizarea lucrărilor am fost ajutaţi de Marian Ivan, primarul oraşului Pantelimon, dar în special de credincioşii parohiei noastre, care au înţeles necesitatea înfrumuseţării şi refacerii lăcaşului de cult din localitatea lor, au înţeles că Dumnezeu îi ajută pe cei ce iubesc podoaba casei Sale“, a spus pr. Nicolae Stroe. 
 
Trebuie să amintim, de asemenea, lucrările realizate în ultimii ani, tot cu ajutorul credincioşilor, şi anume: troiţa de lemn din curtea bisericii, în care, cu ocazia hramului „Sfântul Pantelimon“, moaştele acestuia sunt depuse spre cinstire, capela cimitirului şi clopotele automatizate. „Sub troiţă există o fântână cu o adâncime de 62 de metri din care ne aprovizionăm mereu cu apă proaspătă. De asemenea, am construit o magazie-depozit ce cuprinde două camere la parter, iar deasupra o cameră în care intenţionăm să amenajăm o bibliotecă a parohiei. Capela din cimitirul parohial este construită recent şi este pictată atât pe interior cât şi pe exterior. Este, de asemenea, dotată cu mobilier destinat păstrării şi înmormântării celor adormiţi. Această capelă urmează să fie sfinţită. O investiţie foarte importantă pentru biserica noastră este reprezentată de clopotele automatizate pe care le-am instalat în toamnă şi care au fost sfinţite în ziua de Sfântul Nicolae“, ne-a declarat pr. paroh Adrian Tănăsoiu.  

Cantină socială în curtea bisericii

Aplicând hotărârile Sfântului Sinod şi îndemnurile Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, utilizând fondurile bisericii şi cu ajutorul credincioşilor mai înstăriţi, preoţii slujitori au construit în anul 2000, în curtea sfântului lăcaş, o cantină socială destinată bătrânilor, văduvelor, copiilor orfani şi tuturor celor aflaţi în nevoi. Aici li se poate servi în fiecare duminică şi sărbătoare o masă gratuită. „Cantina socială este un lucru extraordinar pentru credincioşii de aici, şi nu numai pentru ei. Toţi oamenii, dar mai ales noi, preoţii, suntem datori să-i miluim pe săraci, fiindcă astfel arătăm dragostea noastră faţă de Mântuitorul Hristos. Cantina funcţionează începând cu anul 2000 şi dacă la început aceasta era deschisă doar atunci când se organiza aici hramul bisericii sau alte evenimente legate de biserică, din anul 2002 activitatea s-a intensificat şi în fiecare duminică oprim aici pe copiii orfani, pe credincioşii bătrâni şi nevoiaşi care participă la Sfânta Liturghie şi le oferim o masă caldă. De fiecare dată căutăm să fim şi noi prezenţi, să le fim alături, de dragul lor, pentru ca şi ei să se simtă bine, să simtă că lumea nu i-a uitat şi că cineva se gândeşte la ei. Chiar dacă de multe ori suntem ocupaţi cu serviciile, ne rânduim în aşa fel încât măcar unul dintre noi să fie aici. De hram, îi aşteptăm pe toţi credincioşii la biserică, să se împărtăşească din mila şi bunătatea Sfântului Pantelimon. Oamenii au evlavie la el pentru că au simţit ajutorul lui în vieţile lor. Evlavia este mare aici, pe plan local, dar au venit şi oameni din întreaga ţară, oameni cu probleme şi oameni care s-au rugat sfântului şi cu ocazia prăznuirii lui au venit să îi mulţumească“, ne-a spus pr. Nicolae Stroe.  

„Nu abandona şcoala!“, un program educaţional de actualitate

La aceeaşi parohie, cu sprijinul Arhiepiscopiei Bucureştilor şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, se desfăşoară proiectul „Nu abandona şcoala!“. „Am implementat în parohia noastră în 2010 un proiect finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane «Nu abandona şcoala!», un program care se adresează în special familiilor sărace de români şi de romi. Obiectivele acestuia sunt catehizarea copiilor şi prevenirea abandonului şcolar. Ne străduim să menţinem viu, în conştiinţele părinţilor şi ale copiilor acestora, faptul că şcoala este locul unde ei primesc atât cunoştinţe pe care ulterior le vor pune în practică, cât şi o educaţie specială. Prin acest program noi încercăm să îi motivăm să meargă la şcoală şi în acest sens îi susţinem, le arătăm că pot beneficia de nişte drepturi, şi pe viitor ne-am gândit ca, după programul catehetic, să le oferim şi o masă caldă, aici la cantină“, ne-a mai spus pr. Nicolae Stroe.