Reportaj
O şansă pentru neuitarea tradiţiilor

O şansă pentru neuitarea tradiţiilor

Daniela Ciobanu, 11 Februarie 2011

În acest secol al vitezei în care istoria şi tradiţiile riscă să se piardă în negura timpului, preotul paroh Mihai Octavian Blaj îşi dedică fiecare clipă unor proiecte menite să salveze obiceiurile străvechi. Implicându-i pe copii în numeroase activităţi culturale, părintele are ca scop dezvoltarea armonioasă şi formarea personalităţii celor mici în spiritul iubirii faţă de Biserică şi tradiţii.

Există şi un alt fel de viaţă în afara celei agitate a Bucureştilor. Această lume se ghidează după reguli de mult uitate de societatea modernă. Lucian Blaga spunea că "veşnicia s-a născut la sat", şi cred că nu aş fi putut înţelege în toată profunzimea ei această afirmaţie dacă nu aş fi avut ocazia să cunosc oamenii din parohia comunei Covăsînţ, judeţul Arad. Dacă individualismul şi egoismul sunt boli sufleteşti atât de frecvente în zilele noastre, ele sunt de cele mai multe ori străine de enoriaşii din Covăsînţ.

Oameni virtuoşi, însetaţi de cultură şi de aprofundarea adevărurilor de credinţă, locuitorii comunei Covăsînţ aveau nevoie de un bun îndrumător, de cineva care să le valorifice potenţialul la maxim. Din 2003, sătenii au găsit acest îndrumător în persoana preotului paroh Mihai Octavian Blaj, un om cu dragoste de oameni şi de Dumnezeu, dar şi cu deprinderi administrative remarcabile. Încă de la numirea sa ca preot paroh, părintele Mihai Octavian a ştiut să cucerească inimile enoriaşilor prin diferite proiecte în care i-a cooptat, de la mic la mare. Aşa se explică deschiderea unui muzeu în curtea bisericii, unde sunt expuse obiecte vestimentare tradiţionale foarte vechi, înfiinţarea corului de copii, a corului de bărbaţi "Buna Vestire" şi a corului de tineret "Ortodoxia". De asemenea, casa parohială a fost transformată în centru pentru întâlnirile cu tinerii.

Tabăra de vară, cea mai importantă realizare

Cel mai reprezentativ proiect al Parohiei Covăsînţ rămâne însă înfiinţarea Taberei ortodoxe de creaţie şi conservare a tradiţiilor româneşti. Aici, în fiecare an, copiii din România vin să înveţe tradiţiile strămoşeşti ale românilor spre a nu fi uitate de generaţiile care vin. "Suntem români pentru că suntem creştini, pentru că străbunii noştri nu s-au lepădat de credinţă şi de tradiţii, chiar dacă alte neamuri au vrut să se impună. Această tabără este ortodoxă. Găzduim copii din Arhiepiscopia Aradului şi nu numai, în mod gratuit, ca o recompensă a activităţii lor pe lângă bisericile de care aparţin. Pe perioada cât sunt ei găzduiţi, au posibilitatea să participe la cursuri şi diferite activităţi, care să le explice învăţătura Bisericii Ortodoxe. La plecare vor înţelege mai bine propria lor credinţă. Este o tabără de creaţie în care tinerii pot participa la cursuri de pictură pe sticlă, de sculptură, teatru religios, cântare religioasă. Este în acelaşi timp o tabără de conservare a tradiţiilor, pentru că vrem să oferim copiilor şansa de a cunoaşte tradiţia şi de a o duce mai departe", spune părintele paroh.

Festivalurile de folclor, prilej de întâlnire a românilor de pretutindeni

Foarte importantă pentru covăsînţeni este găzduirea unor grupuri de români din ţinuturile din afara ţării, locuite de români (Timoc - Serbia, Timoc - Bulgaria, Basarabia, Bucovina, Gyula - Ungaria), care în timpul festivalurilor de tradiţii prezintă obiceiuri pe cale de dispariţie din locurile lor de obârşie. Organizatorii taberei imprimă aceste festivaluri pe suport video. "Îi invităm apoi să îşi trimită copiii în tabără pentru a-i învăţa tradiţiile propriului popor. Am organizat în iulie 2010 prima ediţie a Festivalului Românilor de Pretutindeni, unde au participat români din Timoc - Serbia, Vidin - Bulgaria, Chişinău - Moldova şi Kitighasz - Ungaria", a mai adăugat părintele Blaj.

Problema resurselor financiare, un obstacol depăşit

Tabăra dispune de amfiteatru român, cu o capacitate de 1.500 de locuri, în incinta sa funcţionând şi Aşezământul social "Acoperământul Maicii Domnului", a cărui piatră de temelie a fost pusă, în aprilie 2010, de către Preasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscop al Aradului, însoţit şi de Înalt Preasfinţitul Krystoff, Arhiepiscop de Praga şi Mitropolit al ţinuturilor Cehiei şi Slovaciei. Întreţinerea aşezământului este asigurată de voluntarii din Covăsînţ, tineri şi vârstnici care îşi pun timpul liber în folosul binelui comun. "Resursele financiare au venit pe parcurs. Ideii noastre i s-au alăturat foarte mulţi oameni, preoţi din ţară, Primăria din Covăsînţ, condusă de primarul Traian Balint, dar şi covăsînţeni plecaţi la muncă în alte ţări. În urma demersurilor, am reuşit să achiziţionăm două microbuze şi materialele necesare construcţiei", ne-a explicat părintele paroh.

Un viitor mai bun pentru copiii de la sat

Cât despre resursele umane şi sufleteşti care sunt necesare, părintele paroh ne-a spus: "Principalul meu scop a fost să păstoresc o comunitate care se comportă ca un singur trup, o singură voinţă şi acţiune, în care toţi membrii parohiei să vieze şi să activeze în sânul Bisericii. Am dedicat totul copiilor, pentru ca prin aceştia să le arătăm şi părinţilor şi bunicilor cât de important este pentru cei mici un mediu şi un spaţiu unde să se dezvolte armonios, unde să înveţe lucruri noi, folositoare pentru viaţă. Am vrut să diminuez diferenţele dintre sat şi oraş, pentru că îmi doresc ca nici un copil înzestrat de Dumnezeu cu daruri minunate să nu sufere din cauza lipsurilor financiare sau din cauză că s-a născut la sat. Prin această tabără vreau să creez şanse egale pentru copii, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea lor intelectuală şi spirituală, cât şi posibilitatea ca ei să cunoască tradiţiile şi să le ducă mai departe".


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!