Timp liber
Oameni de seamă pe meleagurile Fălticenilor

Oameni de seamă pe meleagurile Fălticenilor

Oana Nistor, 22 Iunie 2009

Fie că ajungeţi cu trenul, pe ruta Dolhasca-Fălticeni, sau cu maşina, dinspre Roman, Suceava sau Gura Humorului, se cade să faceţi un mic popas în oraşul Lovineştilor, „de dorul căruia se şi poate muri“, al marelui sculptor Ion Irimescu, Nicu Gane, Nicolae Beldiceanu, Mihai Băcescu, Artur Gorovei, Matei Millo, Grigore Vasiliu-Birlic, al lui Aurel Băeşu, Ştefan Şoldănescu. Aici s-au plămădit minunatele închipuiri ale lui Mihail Sadoveanu, care, din „Grădina Liniştii“, din drumul spre Rădăşeni, i-a văzut pe Lizuca şi Patrocle în Dumbrava Minunată şi pe uncheşul Haralambie de la Nada Florilor. Acestui bogat tezaur spiritual, care se cheamă Fălticeni, se alătură, o vreme, şi Ion Creangă, pe vremea când era elev la şcoala de catiheţi.

În vremurile noastre, călătorul ostenit, indiferent din care parte a ţării ar fi ajuns pe aceste meleaguri, se cade să facă un tur al locurilor unde aceşti oameni de seamă şi-au pus pecetea. Are de umblat pe uliţa Rădăşenilor, spre Casa Memorială Mihail Sadoveanu şi, mai departe, spre Dumbrava Minunată, înapoi la Nada Florilor, de pe malul iazului Şomuz, la Muzeul de Artă „Ion Irimescu“, ce adăposteşte cea mai mare colecţie de autor din ţară, la Galeria Oamenilor de Seamă, unde au copilărit Horia şi Vasile Lovinescu, la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii sau „Apelor“.

Fălticeniul are patru muzee, toate unicat, în felul lor, iar cel care adună la un loc mărturii ale tuturor personalităţilor care s-au născut în acest oraş, în împrejurimi, sau măcar şi-au petrecut o parte a vieţii lor în acest colţ de lume se numeşte Galeria Oamenilor de Seamă, de pe strada Sucevei. Deschis în 1972, în casa donată de scriitorii Horia şi Vasile Lovinescu, muzeul prezintă biografiile iluştrilor creatori, iar în vitrine pot fi admirate manuscrisele criticului Eugen Lovinescu, care, în fiecare vară, venea acasă, la Fălticeni, patruzeci de ani neîntrerupţi, aici văzând lumina criticile sale. „Marile lui cărţi aici şi în aceste veri s-au scris. El îşi găsea la Fălticeni echilibrul…“, scria, nu demult, scriitorul Grigore Ilisei, originar din Mălinii lui Nicolae Labiş.

Tot aici regăsim informaţii despre Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume, care a murit în 2008, despre scriitorii Matei Millo, Maria Cantacuzino, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş şi Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Mihai Gafiţa, Constantin Ciopraga, Ştefan Sorin Gorovei; oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, artiştii plastici Ion Irimescu, Stefan Şoldănescu, Aurel Băeşu, folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupăescu, oamenii de ştiinţă Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraş, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, care şi-au legat, prin munca lor, numele de oraşul Fălticeni. Pe unii îi mai regăsim încă în aceste locuri, pe Irimescu la Oprişeni, unde s-a mutat pe vecie alături de doamna Jeniţa, pe Lovineşti - la Cimitirul Tâmpeşti - Grădini.

Muzeul Apelor, din 1914

Profesorul de ştiinţe ale naturii Vasile Ciurea a întemeiat, în 1914, primul muzeu din judeţul Suceava şi printre primele din ţară. Mihai Băcescu, fost elev al profesorului şi fălticenean la origine, avea să reînfiinţeze, în 1982, muzeul care poartă astăzi numele de Muzeul Apelor „Mihai Băcescu“. „Este un muzeu cu specific acvatic, spre deosebire de alte muzee de ştiinţe ale naturii din ţară, muzeul prezintă strict viaţa din ape. Un muzeu unic în ţară, care reuneşte curiozităţi din mări şi oceane aduse de academicianul Băcescu din cele patru expediţii la care a luat parte, în Oceanul Pacific, recomandat de Emil Racoviţă, în Oceanul Atlantic şi cel Indian. Absolut toate exponatele, peste 700 la număr, sunt donaţiile academicianului Băcescu, cu excepţia câtorva diorame, primite de la muzeul din Tulcea“, explică Dana Tofan, muzeograf şi director al Muzeului Apelor „Mihai Băcescu“ din Fălticeni.

Atracţia muzeului, în special pentru cei mici, o reprezintă „partea vie“, respectiv cele 13 acvarii cu peşti indigeni şi exotici, broaşte ţestoase, scoici şi raci. Mai mult, aici poate fi admirat un glob geografic, unic chiar şi în lume, întrucât redă la scară, alături de relieful uscatului, şi configuraţia reliefului subacvatic. „Aici se predau foarte multe lecţii de geografie şi ecologice, în special la glob, elevi cum ar fi, de exemplu, cei de la Colegiul Naţional «Costache Negruzzi» din Iaşi vin şi fac lecţii recapitulative la glob. Se ţin şi lecţii de biologie-zoologie, întrucât avem animale conform clasificării animalelor din manualul de zoologie, dar şi lecţii de ecologie şi istorie locală“, a mai explicat muzeografa Dana Tofan.

Globul pământesc de la Muzeul Apelor a fost executat „cu măiestrie şi cu o exactitate milimetrică“, pe parcursul a cinci ani şi jumătate, de către profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadul Moldovei şi a fost donat aşezământului cultural în anul 1986.

Din „Ermitaj-ul fălticenean“, la „Casa din deal“

Unul dintre cei mai apreciaţi sculptori din ţară îşi are originile la Fălticeni. Ion Irimescu s-a născut, după cum singur spunea, în spaţiul dintre „Dumbrava Minunată şi Nada Florilor şi între iazul Şomuz şi dealul Spătăreşti“ şi a dorit ca acestor meleaguri şi oamenilor minunaţi de aici să le doneze întreaga sa creaţie. Muzeul de Artă „Ion Irimescu“, numit adeseori „Ermitaj-ul fălticenean“, adăposteşte cea mai mare colecţie de autor din ţară, cuprinzând 313 sculpturi şi peste o mie de lucrări de grafică, precum şi apartamentul, cu toate lucrurile personale, al maestrului.

Deşi clădirea principală a muzeului, veche din 1846 şi aflată pe Lista monumentelor istorice, este închisă publicului din cauza lucrărilor de consolidare care au început şi au rămas nefinalizate din lipsa fondurilor, o parte din lucrările artistului poate fi admirată în corpul B, acolo unde regăsim şi ultimul desen la care a lucrat maestrul Irimescu înainte să treacă la cele veşnice. Mormântul artistului poate fi văzut la Cimitirul Oprişeni, din localitate.

Mergând pe drumul Rădăşenilor, turistul se poate odihni fără a fi deranjat de nimeni în „Grădina Liniştii“ de pe strada Ion Creangă. În „Casa din deal“, acum Casa Memorială Mihail Sadoveanu, a locuit scriitorul între anii 1909 şi 1918. Tot aici a scris „Povestiri de seară“ şi „Genoveva din Brabant“ în 1910, „Apa morţilor“ în 1911, „Un instigator“ şi „Bordeienii“ în 1912, „Privelişti dobrogene“ în 1914, „Neamul şoimăreştilor“ în 1915, „44 de zile în Bulgaria“ în 1916 şi „File însângerate“ în 1917.

De la „Casa din deal“, Sadoveanu admira cu nesaţ sălciile pletoase de la Dumbrava Minunată şi atmosfera de basm de la Nada Florilor, de pe malul iazului Şomuz.

Turistul însetat de frumos nu va ocoli Biserica Adormirii, ctitorită în 1827, Dumbrava Minunată, cu scorbura Lizucăi, locul numit „Băncuţa“, care oferă o panoramă minunată asupra renumitei străzi a Sucevei şi întregului iaz Şomuz. Din Fălticeni se poate ajunge lesne la Baia, cea mai veche reşedinţă domnească a ţării, unde pot fi admirate Biserica Albă, ctitorie atribuită lui Ştefan cel Mare, după bătălia din 14-15 decembrie 1467 cu Matei Corvin, Biserica „Adormirea Maicii Domnului“, ctitorită de Petru Rareş în 1532, dar şi ruinele Catedralei Catolice, ridicată în anul 1410, din porunca voievodului Alexandru cel Bun. Tot din Fălticeni, dar pe un alt drum, se poate ajunge la locul de baştină al lui Nicolae Labiş, Poiana Mărului - Mălini.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!