Memoria Bisericii
Părintele Toma Gherasimescu sub persecuţia comunistă

Părintele Toma Gherasimescu sub persecuţia comunistă

Adrian Nicolae Petcu, 20 Octombrie 2017

S-a născut la 19 ianuarie 1903 la Brusturoasa, judeţul Bacău. A urmat Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” din Iaşi (1924) şi Facultatea de Teologie din Cernăuţi (1928), unde a obţinut şi doctoratul (1939). Ca preot a slujit mai întâi la Catedrala Eparhială din Roman (1931) şi a fost spiritual al seminarului teologic din acelaşi oraş (1930). În 1940 a fost numit „misionar onorific” al Patriarhiei Române. A fost un slujitor al Altarului dedicat activităţii misionare, cu o tenacitate rar întâlnită, motivată de dorinţa de a cultiva Cuvântul Domnului mai ales tinerilor. În campaniile lui misionare, părintele Gherasimescu ţinea conferinţe, dialoguri duhovniceşti, veritabile lecţii de catehizare, toate însoţite de cinematograf, un instrument extrem de util în activitatea pe care o desfăşura. A publicat numeroase broşuri cu caracter apologetic, filosofic, moralizator, diverse tipărituri de zidire sufletească, multe în colecţia „Biblioteca intelectualului”, condusă de el, sau în foaia „Credinţă ortodoxă”. La Cernăuţi a publicat „Foaia ortodoxă”.

În 1943 a fost detaşat ca misionar în cadrul Misiunii bisericeşti din Transnistria, cu sediul la Odesa, ocupându-se de editură şi colportaj. După război a slujit la Parohia Utviniş, judeţul Arad. În 1949, s-a transferat la Parohia Întregalde, într-o zonă de munte. În 1952, a fost nevoit să se mute la Parohia Iacobeni, judeţul Cluj, unde a zidit o biserică. A susţinut o intensă activitate misionară, mai ales prin catehizarea copiilor.

La 30 aprilie 1957 a fost arestat şi trimis în ancheta Securităţii din Bucureşti, sub acuzaţia de „uneltire contra ordinii sociale”. Prin Sentinţa nr. 129/1958 a Tribunalului Militar Bucureşti, părintele Gherasimescu a fost condamnat la 20 ani de temniţă grea, pentru infracţiunea de „activitate intensă contra clasei muncitoare”, adică pentru misionarismul creştin pe care l-a susţinut înainte de instalarea regimului comunist. A cunoscut închisorile de la Jilava (noiembrie 1958) şi Aiud (iulie 1959).

Despre detenţia părintelui Toma Gherasimescu avem mărturia lui Ion Antohe, care îl cunoscuse la Cernăuţi, apoi l-a reîntâlnit în Penitenciarul Aiud: „Cu banii obținuți din vânzarea averii pe care o moștenise de la părinții săi, [părintele] și-a cumpărat o tipografie, unde și își tipărea singur broșurile cu conținut religios, cărțile de rugăciuni și o gazetă bilunară în patru pagini, intitulată «Foaia ortodoxă», din al cărei comitet de redacție am făcut și eu parte, doi ani, cât am stat în Cernăuți. Din vânzarea tipăriturilor de-abia își scotea cheltuielile. După orele de curs sau chiar noaptea, târziu, când mergeam către casă, îl găseam lucrând în tipografie, la masa lungă, plină de șpalturi, corectând de zor tipăritura, al cărei autor, traducător și tipograf era el însuși. Cu fața senină, cu ochii albaștri și plini de bunătate, avea înfățișarea unui Crist din icoanele bizantine. Am fost buni prieteni și a insistat mult să mă întorc la Cernăuți. Războiul, cu toate relele lui, a zădărnicit planurile noastre. Când ne-am întâlnit la Aiud era de nerecunoscut, am dat peste el într-una din celulele în care am fost mutat. Zăcea în pat. La Securitate a fost chinuit, insultat și batjocorit. Dat fiind că purta barbă, când era scos la anchetă, își înfigeau mâna și smulgeau de ea, până ce rămâneau cu firele de păr între degete. A îndurat fără să crâcnească. Parcă îi văd și acum figura de sfânt mistuit de suferință, cu ochii albaștri și blânzi, ce răspândeau în jur lumină, cucernicie și bunătate fără margini. Am crezut că nu mai ajunge ziua eliberării”.

La 31 iulie 1964 a fost eliberat din Penitenciarul Aiud. Este numit slujitor la Parohia Agriş, judeţul Cluj, unde sectarismul făcea ravagii. Cu multă competenţă şi răbdare, părintele Gherasimescu a luptat pentru readucerea credincioşilor la dreapta credinţă. În 1967, este preot la Parohia Gârbova de Sus, judeţul Alba. După o scurtă perioadă de tratament în spitalul din Aiud, în octombrie 1967 părintele Gherasimescu se retrage la Schitul Bunea, judeţul Dâmboviţa. Pentru activitatea misionară de la care nu abdică, părintele este permanent şicanat de ­Securitate, prin percheziţii şi avertizări. La 13 iunie 1975 a ­trecut la cele veşnice, fiind ­înmormântat la Vulcana-Pandele, judeţul ­Dâmboviţa.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!