Parohia Mărăţei 1, Neamţ - tradiţie filantropică din 1931

Nicoleta Olaru, 26 Septembrie 2007

▲ Biserica „Sfântul Ioan“ - Mărăţei 1 a trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe restaurări, care s-au finalizat, de fiecare dată, cu sfinţirea lăcaşului de cult

▲ Cea de-a treia sfinţire a bisericii a fost săvârşită de IPS Mitropolit Daniel, fiind prima pe care Înalt Prea Sfinţia Sa a oficiat-o în judeţul Neamţ, în calitate de arhipăstor al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ▲ De doi ani şi jumătate, cantina socială din Mărăţei hrăneşte, de două ori pe săptămână, 150 de săraci ▲

În salba de sfinte ctitorii din oraşul Pietra Neamţ, îşi înalţă măreţ turlele spre cer, vrând parcă să se ia la întrecere cu Muntele Pietricica, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul Mărăţei. Împlinind, pe data de 15 septembrie 2006, 120 de ani de la prima sfinţire, Biserica Mărăţei 1 este de aceeaşi vârstă şi are elemente arhitectonice care apar şi la Catedrala mitropolitană din Iaşi.

Biserică „Sfântul Ioan“ - Mărăţei este cea mai mare dintre bisericile înălţate înainte de 1990 în Piatra Neamţ. Fiind sub patronajul aceluiaşi sfânt ca şi ctitoria Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare, se poate spune că biserica ştefaniană de pe malul drept al Cuiejdiului şi biserica din Mărăţei de pe malul stâng, aşază oraşul Piatra Neamţ, în modul cel mai evident, sub ocrotirea Înaintemergătorului Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a Sfântului Ioan Botezătorul.

Grandoare, stil şi stiluri

Biserica a fost zidită între anii 1867-1886 din iniţiativa preotului Ioan Lăzărescu şi a credincioşilor din cartierul Mărăţei. O contribuţie importantă au avut-o omul de afaceri grec Sculey Logotides şi soţia sa, Calliopie. Deosebit de solidă, cu ziduri groase şi contraforţi din piatră adusă din Muntele Pietricica, în construcţia ei biserica îmbină în mod armonios stilul bizantin cu cel renascentist. Toate cele patru turle au forma bulbului de ceapă, specific stilului rusesc. Catapeteasma impresionează prin monumentalitate şi prin execuţia florală deosebită, în stil baroc, icoanele care o împodobesc fiind opera pictorului Lefteriu, ucenicul celebrului Nicolae Grigorescu. Pictura în ulei a fost executată în anul 1924, de către Gheorghe Belizarie, care a reunit cu măiestrie artistică influenţe ale picturii romantice franceze, respectiv ale cunoscutului pictor Gustave Doré, cu cele neobizantine. Totul este grandoare, măiestrie, stil, rafinament, monumentalitate.

Prima biserică din Neamţ sfinţită de IPS Mitropolit Daniel

De-a lungul timpului, Biserica Mărăţei a trecut prin mai multe lucrări de restaurare, care au fost precedate de trei sfinţiri. Astfel, prima a fost înfăptuită la 15 septembrie 1886, de către IPS Iosif Naniescu. Sfinţirea avea loc la numai un an de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Cea de-a doua sfinţire s-a făcut de către PS Nicodim Munteanu, viitorul patriarh al României, în ziua de 8 septembrie 1924 - an care a coincis cu cel al schimbării calendarului, cei doi preoţi ai bisericii Mărăţei, V. I. Constantinescu şi V. Vasiliu, implicându-se în promovarea evenimentului.

În anul 1955, bisericii i-a fost adăugat pridvorul din cărămidă, acoperit cu tablă, pentru ca, în anul 1973, să se refacă împrejmuirea curţii, adăugându-se un gard din plasă de sârmă. Tot acum se vor face şi unele reparaţii la casa parohială.

În perioada 1986-1990 au avut loc ultimele reparaţii capitale. S-au făcut lucrări atât în interior, cât şi în exterior; astfel, s-a decapat tencuiala pereţilor exteriori şi s-au retencuit, s-au reparat turlele şi s-au acoperit cu tablă zincată, a fost spălată şi renovată pictura şi au fost modernizate instalaţia electrică şi cea termică.

În urma acestor lucrări de mare anvergură, la 29 iulie 1990, parohia Mărăţei s-a bucurat de o nouă sfinţire a bisericii, cea de-a treia, care a fost oficiată de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Era cea de-a doua sfinţire a Înalt Prea Sfinţiei Sale şi prima din judeţul Neamţ, de când fusese ales ca ierarh al locului.

Activitate filantropică de peste trei sferturi de veac

Cu greu ne-am putea imagina astăzi cum arăta vechiul sat sau „mahala“, cum era numit Mărăţeii secolului al XIX-lea. În prezent, cartierul Mărăţei este împărţit în trei: Mărăţei 1, care are Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“, Mărăţei 2, cu Biserica „Naşterea Maicii Domnului“, şi Mărăţei 3, cu Biserica „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana“.

Lucrările în parohia „Sfântul Ioan“ au continuat, astfel că, în anul 2001, pentru a anunţa prezenţa unui lăcaş „ascuns“ în spatele blocurilor de beton, s-a ridicat o frumoasă troiţă, la intersecţia bulevardului Traian cu strada Castanilor. Troiţa, proiectată de arhitectul Ladislau Landkammer, adăposteşte în interior icoana Sfântului Ioan Botezătorul, ocrotitorul parohiei. Acelaşi arhitect a mai proiectat şi un lumânărar, care a fost ridicat în acelaşi an, şi un monument al eroilor, înălţat doi ani mai târziu.

Mărăţei a avut, încă de la începuturile sale, o orientare filantropică. Astfel, încă din anul 1931, prin grija celor doi preoţi ai parohiei, Vasile Constantinescu şi Vasile Vasiliu, aici funcţiona Asociaţia de Asistenţă Socială „Bunul Samarinean“, care îşi propunea să-i ajute pe cei în suferinţă fizică şi materială, să se ocupe de educaţia sufletească a elevilor săraci, să plaseze pe bătrâni şi bolnavi în azile, precum şi alte acţiuni generoase de protecţie socială. Tradiţia este continuată în prezent, prin grija parohului actual, părintele Vasile Păvăleanu, care este şi profesor la catedra de Dogmatică din cadrul Seminarului Teologic „Veniamin Costachi“ de la Neamţ. Cantina funcţionează din 2005, în interiorul casei de prăznuire reuşind, în prezent, să ofere două mese săptămânal la 150 de persoane nevoiaşe. „Este o activitate deosebit de frumoasă şi jertfelnică, în acelaşi timp, care demonstrează implicarea filantropică a Bisericii, faptul că ea nu doar cere, ci şi oferă“, ne-a explicat părintele profesor Păvăleanu. Prea cucernicia sa ne-a spus că activitatea cantinei se conduce după cuvintele Sfântului ocrotitor al parohiei, care, îndemna la milostenie în predicile sale: „Cel ce are două haine, să dea şi celui ce nu are, şi cel ce are bucate, să facă asemenea.“

Două coruri tinere

Biserica are un program liturgic bogat. astfel, Sfânta Liturghie se săvârşeşte, în afară de sărbători, în zilele de miercuri, vineri (vinerea este şi ziua în care se oficiază Sfântul Maslu) şi sâmbăta. De asemenea, se face vecernie în ajunul tuturor sărbătorilor, iar duminică seară, după slujba Paraclisului Maicii Domnului, are loc, în biserică, un program de cateheze cu tinerii.

Atmosfera din timpul slujbelor este una deosebită, soborului de patru preoţi adăugându-i-se corala pe patru voci, condusă de Marius Coruga, profesor la Seminarul Teologic „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ din Piatra Neamţ. Tot aici mai funcţionează şi un cor de psalţi. Cele două formaţii corale, cu o foarte bună organizare, sunt pe puctul de a lansa şi trei cd-uri.

„Să extindem proiectul, pentru a putea oferi o masă zilnic“

Părintele profesor Păvăleanu ne-a prezentat, în continuare, câteva dintre proiectele de viitor ale parohiei Mărăţei. „Ne dorim, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Sfântului Ioan, să extindem proiectul, pentru a putea oferi o masă zilnic persoanelor cu venituri minime.“ Tot în proiectele de viitor intră şi ridicarea unei capele, a unei case de oaspeţi, precum şi amenajarea unui muzeu, unde vor fi expuse obiectele din colecţia de patrimoniu a bisericii. Lucrările de înfăptuire a acestor proiecte vor demara în primăvara lui 2008, conform spuselor părintelui profesor Păvăleanu.

O colecţie impresionantă

Biserica posedă o colecţie impresionantă de obiecte de patrimoniu: icoane, broderii, ţesături, orfevrării, podoabe, sculpturi, manuscrise şi tipărituri vechi, clopote, orologii, steaguri şi altele. Dintre acestea, o valoare însemnată o au un chivot din argint ştanţat, care datează din 1908, un potir, un disc, o steluţă şi o copie, cu acelaşi an de datare, 1889, o Evanghelie, tipărită în 1821, la Tipografia „Veniamin Costachi“, de la Mănăstirea Neamţ, Tipiconul Sfântului Sava (1816), o Psaltire (1843), icoana Sfintei Învieri, pictată pe lemn şi ferecată în argint, inventariată în anul 1900, trei icoane ale Maicii Domnului, două ale Sfântului Haralambie, una cu Sfinţii Gheorghe şi Nicolae şi una a Sfântului Ioan Botezătorul, care nu au an de datare, o cruce din lemn îmbrăcată în argint şi o pecete-ştampilă din 1843.

Toate aceste odoare vechi, alături de osuarul care adăposteşte, ca un prinos de recunoştinţă adus înaintaşilor, osemintele din vechiul cimitir al bisericii, şi amvonul de pe peretele nordic al pronaosului, purtând pecetea de frumuseţe a penelului pictorului Gh. Belizarie, conferă Bisericii „Sfântul Ioan“ - Mărăţei 1 un caracter unic.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!