Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Paştile adormiţilor

Paştile adormiţilor

Un articol de: Oana Rusu - 17 Aprilie 2009

Paştile Blajinilor se sărbătorea în trecut pe o arie întinsă din zona de sud-est a Europei. „În calendarul popular, ziua a opta de după Paşti se numeşte Lunea Morţilor sau Paştile Morţilor, în care, pe vremuri, se înălţau rugăciuni la mormintele tuturor morţilor din familie. Prin Basarabia, acest fapt este încă o realitate vie, Paştile Blajinilor ţinându-se în Duminica Tomii“, a spus Marcel Lutic, etnolog în cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei. „Se pare că, în vechime, ziua acestei sărbători era sâmbăta Săptămânii Luminate.

De regulă, luni de după Duminica Tomii, în mai tot estul şi sud-estul Europei se ţinea Paştile Blajinilor sau Rohmanilor. Legătura între blajini şi lumea umană este asigurată, conform tradiţiei populare, de cojile sau găocile de ouă aruncate pe ape curgătoare, în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştilor, de gospodine, altfel blajinii nu ar mai afla niciodată când este Paştile. Prin Botoşani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roşii în amintirea blajinilor, iar în Bucovina se ieşea la iarbă verde cu mâncare şi băutură, multe firimituri şi picături fiind lăsate să cadă intenţionat pe pământ, întru pomenirea celor morţi. Prin alte locuri, oamenii se duceau în cimitire, aici bocindu-şi morţii, dând de pomană şi depunând ofrande pe morminte“, a mai spus Marcel Lutic.