Memoria Bisericii
Patriarhul Miron Cristea în Regenţa interbelică

Patriarhul Miron Cristea în Regenţa interbelică

Adrian Nicolae Petcu, 27 Iulie 2011

Renunţarea la tron, pentru a doua oară, a prinţului Carol a pus în dificultate succesiunea în Casa Regală a României. Liderul liberal din acea vreme, Ionel Brătianu, a iniţiat formarea unei regenţe în vederea ajutării principelui Mihai, fiind minor, în conducerea ţării. Astfel, la 4 ianuarie 1926, Brătianu a propus în Parlamentul României un proiect prin care succesor la tron să fie Mihai, fiul lui Carol, ajutat de o regenţă formată din Gheorghe Buzdugan, preşedintele Curţii de Casaţie şi Justiţie, principele Nicolae, fratele lui Carol, şi mai ales Miron Cristea, întâiul patriarh al României. De la bun început, componenţa Regenţei nu a fost bine primită de unii politicieni, precum Iuliu Maniu, lider al Partidului Naţional Ţărănesc, motivând că este de inspiraţie liberală şi cerând chiar proclamarea republicii. În iulie 1927, regele Ferdinand a decedat, astfel Regenţa intrându-şi în drepturi. Însă, câteva luni mai târziu deceda şi Brătianu, astfel încât Partidul Liberal pierdea poate pe unul dintre cei mai buni luptători politici şi se afla chiar în pericolul destrămării. Au urmat presiunile din partea ţărăniştilor care în mai 1928 au organizat o mare adunare la Alba Iulia, în mijlocul căreia trebuia să se întoarcă prinţul Carol. Autorităţile statului au contracarat prin obligarea lui Carol de a rămâne în Anglia şi prin pronunţarea divorţului cerut de soţia sa, Elena. Câteva luni mai târziu, Iuliu Maniu ajungea totuşi la conducerea guvernului, reuşind să-şi impună un om al său în locul lui Gheorghe Buzdugan, care decedase. Cu toate acestea, Regenţa nu funcţiona cu toate prerogativele constituţionale, nu de puţine ori patriarhul român exprimându-se în acest sens: "Ţara nu merge pentru că n-are cap, prinţul îşi fumează ţigările, Sărăţeanu cercetează cărţile, iar eu, un preot, nu pot decât să încerc a împăca". Doi ani mai târziu, principele Carol reuşea să revină în România, prin actul "restauraţiei" şi să ajungă rege al României, refuzând să primească ungerea în biserică, aşa cum îi cerea patriarhul Miron Cristea.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!