Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 22 August 2007

Islamiştii turci se tem de o intervenţie a armatei

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat ieri că armata ar trebui să rămână în afara politicului, o declaraţie ce intervine în contextul în care parlamentul de la Ankara este pe cale de a alege un preşedinte al republicii provenit din mişcarea islamistă. „Militarii trebuie să stea la locul lor. Toate instituţiile trebuie să acţioneze în conformitate cu mandatul ce le este atribuit prin Constituţie. Pentru noi, trupele armate sunt sacre, dar într-o democraţie, acestea au propriul lor rol, iar politicienii altul“, a spus Erdogan. Luni a avut loc prima rundă a alegerilor prezidenţiale în Turcia, parlamentul turc nereuşind alegerea unui nou şef de stat. Favoritul islamiştilor, ministrul de externe turc Abdullah Gul, nu a reuşit să-şi asigure voturile necesare într-un prim tur de scrutin. Dar, în cazul în care se va ajunge la un al treilea tur de scrutin, acesta va fi cu siguranţă ales, în condiţiile în care el va avea nevoie de mult mai puţine voturi pentru a accede în funcţia supremă. Prima candidatură a lui Gul s-a soldat cu o gravă criză politică şi cu invalidarea scrutinului din 27 aprilie de către Curtea Constituţională, la sesizarea opoziţiei. Criza a culminat cu publicarea unui comunicat al armatei în care aceasta ameninţa cu o intervenţie militară în cazul nerespectării laicităţii de către membrii guvernului.

SUA şi Canada se ceartă pentru Oceanul Arctic

Premierul canadian Stephen Harper şi preşedintele american George W. Bush nu au reuşit luni să se pună de acord în privinţa suveranităţii asupra Pasajului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic. Cei doi lideri, care s-au întâlnit luni cu ocazia summitului nord-american de la Montebello, în Quebec, au discutat problema Oceanului Arctic, un dosar revenit în atenţia publică după recenta expediţie rusă, prin care a fost plantat un drapel la Polul Nord. „Preşedintele Bush a ascultat poziţia Canadei, dar continuăm să credem că Pasajul de Nord-Vest face parte din apele internaţionale“, a declarat un oficial al delegaţiei americane. Ottawa consideră însă că zona face parte din apele sale teritoriale, iar Rusia, Norvegia şi Danemarca rivalizează cu cele două ţări nord-americane pentru a obţine suveranitate asupra Oceanului Arctic. Zona contestată, care are 1,2 milioane de kilometri pătraţi, ar putea conţine un sfert din rezervele nedescoperite de hidrocarburi.

Rusia investeşte masiv în aviaţia militară

Preşedintele rus Vladimir Putin, a apreciat ieri că Rusia trebuie să-şi menţină poziţia dominantă în sectorul aeronauticii militare. În deschiderea Salonului aeronautic Maks, de lângă Moscova, Putin a afirmat că ţara sa va acorda o atenţie suplimentară dezvoltării tehnologiilor moderne în domeniul aviaţiei militare. Industria aeronautică rusă, falimentară după prăbuşirea fostei URSS, încearcă acum să-şi regăsească locul printre primii constructori mondiali. Un prim pas a fost făcut acum un an, când principalii constructori ruşi - Suhoi, Irkut, Iliuşin, Tupolev, s-au unit şi au format holdingul de stat UAC (Compania aeronautică unificată rusă). Directorul acestui holding, Aleksei Fiodorov, anunţa, la sfârşitul săptămânii trecute, că Rusia va produce, până în anul 2025, peste 4.500 de avioane civile şi militare, o producţie care o va costa 250 de miliarde de dolari, dar care îi va asigura al treilea loc mondial în rândul producătorilor aeronautici.