Banat
Pelerinaj al credincioșilor din Parohia Șimand

Pelerinaj al credincioșilor din Parohia Șimand

29 August 2018

Un grup de credincioşi de la Parohia Şimand, Protopopiatul Arad, însoţiţi de părintele paroh, a mers în pelerinaj la mănăstiri reprezentative din Muntenia şi Dobrogea, sub auspiciile Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam. Pelerinii au vizitat mănăstiri şi obiective istorice, mai ales din cele legate de formarea poporului român şi începuturile propovăduirii Evangheliei Domnului Iisus Hristos în spaţiul dintre Carpaţi, Dunăre şi Marea Neagră.

Motivaţia profundă a acestui pelerinaj, ce s-a întins pe o perioadă de trei zile, a fost, de fapt, aceea de a-i apropia cât mai mult pe credincioşi de sensul evenimentelor sărbătorite în anul Centenarului Marii Unirii, mai precis, de înţelegerea rolului pe care Biserica şi credinţa străbună l-au jucat în înfăptuirea acestui deziderat care a avut ca fundament mai întâi unitatea de credinţă şi de limbă a românilor.

Zorii primei zile i-au găsit pe pelerini la Mănăstirea Cozia, ctitoria voievodului Mircea cel Bătrân, unde au luat parte la Sfânta Liturghie. Drumul a continuat apoi până la o altă ctitorie voievodală şi necropolă a regilor României, Mănăstirea Curtea de Argeş. Ctitoria lui Neagoe Basarab, pe lângă vălul de legendă care ne poartă spre primele creaţii literare populare ale românilor (Legenda Meşterului Manole), adăposteşte trupurile regilor României de al căror nume se leagă înfăptuirea Marii Uniri, serbată în mod deosebit în acest an. Regele unificator Ferdinand şi regina Maria, alături de înaintaşii lor, regele Carol I şi regina Elisabeta, îşi duc somnul de veci în pronaosul bisericii care serveşte şi drept Catedrală Arhiepiscopală, vechi altar de slujire al vlădicilor Ţării Româneşti. De asemenea, în paraclisul mănăstirii, credincioşii s-au putut închina moaştelor Sfintei Filofteia.

Ziua a cuprins şi vizitarea bisericii de la Drăgănescu, cu pictura deosebită executată de către părintele Arsenie Boca în anii de prigoană comunistă, dar şi a Catedralei Patriarhale, a Bisericii lui Bucur şi a Mănăstirii Radu Vodă, unde credincioşii s-au putut închina la moaştele unor sfinţi cinstiţi cu multă evlavie: Sf. Dimitrie Basarabov, Sf. Constantin şi Sf. Elena, Sf. Nectarie şi alţii. Seara au poposit pe malul Dunării, la Călăraşi, în apropierea cetăţii daco-romane de la Durostorum (Silistra – azi, în Bulgaria) şi a cetăţii bizantine de la Păcuiul lui Soare, identificată de unii istorici ca fiind vechea Vicina, de unde a venit primul Mitropolit al Ţării Româneşti, Sfântul Ierarh Iachint.

A doua zi, pelerinajul a continuat la mănăstirile din sudul Dobrogei: Dervent, Mănăstirea Sfântului Andrei cu Peştera Sfântului Andrei şi pârâiaşul Sfântului Andrei, dar şi ansamblul monumental de la Adamclisi - Tropaeum Traiani. Un moment plin de emoţie a fost popasul la Mănăstirea Sfântului Andrei, în peştera unde s-a adăpostit cel dintâi ucenic chemat al Domnului Iisus în drumul său de propovăduire a cuvântului aducător de mântuire al Evangheliei lui Hristos. Ne-am simţit pentru câteva clipe cuprinşi de acel Duh Sfânt dătător de viaţă veşnică ce se împărtăşea prin lucrarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, strămoşilor noştri, cărora le descoperea izvorul nesecat de mântuire al credinţei în Hristos. Iată cum un spaţiu atât de încercat şi de râvnit de toţi care au trecut peste el, cum este Dobrogea, amintită chiar şi de Herodot în urmă cu peste 2.500 de ani în expediţiile persanului Darius, s-a transformat într-un izvor de binecuvântări ce aveau să se reverse peste tot pământul românesc.

A treia zi, şi ultima a pelerinajului, a cuprins de data aceasta mănăstirile din nordul Dobrogei, cele din jurul Niculiţelului: Celic Dere, Saon şi Cocoş. De­sigur, moaştele celor patru martiri de la Niculiţel, Zotic, Atal, Camasie şi Filip, au trezit din nou în sufletul pelerinilor conştiinţa vechimii credinţei noastre creştine, care, iată, s-a răspândit în urma propovăduirii Sfântului Apostol Andrei şi a dat roade, ba chiar a întărit cu sânge de martiri temelia Bisericii noastre.

Socotim aşadar că prin lucrarea lui Dumnezeu şi credincioşii de la acest capăt de vest al României s-au putut bucura de darurile duhovniceşti pe care le oferă Dobrogea fiilor Bisericii noastre prin mănăstirile pline de icoane făcătoare de minuni şi moaşte de sfinţi, dar şi prin locurile încărcate de istorie, o istorie ce se doreşte continuată de cei care suntem şi de cei care vor urma. (Pr. Gabriel Gosta)


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!