Actualitate religioasă
Pelerinaj în Arhiepiscopia Târgoviştei

Pelerinaj în Arhiepiscopia Târgoviştei

02 Iulie 2014

Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ si „Sfântul Mucenic Corneliu Sutasul“ - Balta Albă din Protoieria Sector  III Capitală, în colaborare cu Agenţia de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat luni, 30 iunie 2014, un pelerinaj la cinci locaşuri sfinte din cuprinsul Arhiepiscopiei Târgoviştei.

Primul popas a fost la Mănastirea Nucet, ctitorie a jupânului Gherghina Pârcălab, unchiul domnitorului Radu cel Mare renovată şi înfrumuseţată de sfinţii domnitori Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu şi de familia Văcăreştilor.

Prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon, în cadrul Complexului Monastic Nucet s-a reuşit construirea unui paraclis, a unui foişor la "Fântâna de leac" şi reclădirea unei aripi de chilii.

Pelerinii s-au îndreptat către Mănăstirea Viforâta ctitorită de Vlad Vodă al V-lea în anul 1530, unde au cinstit după cuviinţă moaştele Sfinţilor Gheorghe, Vlasie şi Haralambie, icoana făcătoare de minuni a Marelui Mucenic Gheorghe datând din anul 1631 şi au vizitat muzeul. La trapeză, prin bunăvoinţa maicii stareţe s-a servit masa de prânz.

În biserica Mănăstirii Dealu atestată în anul 1451, refăcută de domnitorul Radu cel Mare şi unde se găseşte capul domnitorului Mihai Viteazul, credincioşii au admirat pictura părintelui arhim. Sofian Boghiu. Aici, în prima tipografie a Ţării Româneşti, au văzut lumina tiparului trei lucrări în limba slavonă: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) şi Tetraevangheliarul (1512).

Tipografia ieromonahului Macarie a exercitat o influenţă considerabilă asupra tipografiilor chirilice din spaţiul sud-est european, atât românesc cât şi sud-slav, prin  răspândirea în Balcani a celor trei cărţi de cult.

În centrul istoric al vechii Cetăţi de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte, pelerinii s-au rugat în biserica Mănăstirii Stelea având ca ultim ctitor, în 1645, pe Vasile Lupu, domnul Moldovei. Acesta a ridicat monumentala clădire – o replică a Trei Ierarhilor de la Iaşi – pentru a consfinţi împăcarea sa cu domnul Munteniei, Matei Basarab. La şcoala grecească de la Stelea au învăţat Grigore Alexandrescu, I.H. Rădulescu şi Vasile Cârlova.

Ultimul popas duhovnicesc a fost Catedrala arhiepiscopală, unde pelerinii s-au închinat moaştelor Sfântului Nifon. Sfântul Ierarh  Nifon este primul sfânt canonizat pe teritoriul ţării noastre şi cel care a reorganizat viaţa bisericească în tot ansamblul ei, iar personalitatea lui de mare duhovnic se îngemănează cu cea de luminat cărturar al vremii, care prin smerenia, tăria caracterului şi exigenţa lui morală i-a impresionat până şi pe cei care l-au asuprit. Cel mai cunoscut ucenic al său este Sfântul Voievod Neagoe Basarab. “A participa la un pelerinaj, a fi pelerin se deosebeşte de a fi un excursionist care vizitează anumite locuri având scopul de a cunoaşte, a admira şi a se recrea.

Pelerinul are un scop sublime, acela de a se închina, de a se ruga, simţindu-se mai aproape de Dumnezeu”, ne-a declarat pr. paroh Vasile-Cristian Niţă.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!