Oltenia
Pelerinaj la mănăstirile vâlcene

Pelerinaj la mănăstirile vâlcene

Pr. Constantin Olariu, 07 Iulie 2018

Protoieria Râmnicului a organizat săptămâna aceasta un pelerinaj la mănăstirile Govora, Bistrița, Hurezi și Dintr-un Lemn. Au participat copii din parohiile „Sfântul Ioan Botezătorul”, „Sfântul Andrei” și Goranu din Râmnicu Vâlcea, de la parohiile Băbeni, Galicea, Mihăești I, membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși „Sfântul Valentin” și copii de la Centrul de plasament Copăcelu.

La începutul acestei săptămâni, la iniţiativa şi susţinerea Protopopiatului Râmnicu Vâlcea, mai mulţi copii au pornit într-un pelerinaj de o zi la mănăstirile din arhiepiscopie. Cei mici au fost însoțiți de către preoţii Mihai-Aurelian Sandu, Cătălin Părăușeanu și Adrian Deliu, de doamna Simona Păunoiu și alți voluntari din parohii. Înainte de plecare, pr. Cătălin Părăușeanu a vorbit în cuvântul catehetic adresat copiilor despre rolul pelerinajului în viața duhovnicească a creștinului. Totodată, părintele a subliniat rolul mănăstirilor din ținutul Olteniei de sub munte în dezvoltarea artei, culturii și spiritualității românești.

Popas la Mănăstirea Govora

După rostirea rugăciunii de călătorii, grupul de pelerini s-a îndreptat spre Mănăstirea Govora, una dintre podoabele de arhitectură bisericească autohtonă. Aşezământul a fost ridicat încă din secolul al XIV-lea ori al XV-lea, construit poate de Vlad Dracul (1436-1442), un donator al Mănăstirii Govora în jurul anului 1440. Biserica existentă, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este construită de egumenul Paisie (1683-1715), fiind rectitorită în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), edificiu a cărui arhitectură şi pictură religioasă conferă monumentului o valoare deosebită. „Întregul edificiu, zvelt, are echilibru şi proporţii armonioase, în ciuda sobrietăţii izbitoare. Pereţii exteriori, netezi, cu ferestruicile înguste cuprinse între ancadramentele de piatră cu sculptură foarte plată şi dublate de un chenar pictat cu motive vegetale şi geometrice, dau o notă de severitate calmă edificiului, îndepărtând monotonia arhitectonică. Modul în care arhitectura se îmbină cu pictura a făcut ca acest spaţiu eclesial să trezească în sufletul pelerinului sentimente nebănuite, în mod aparte în pronaos, unde a fost reprezentată icoana Acoperământul Maicii Domnului, într-o formă unică în ţara noastră, veghind asupra ierarhiei bisericeşti prezente într-o parte, cât şi în cealaltă, de la omul de rând până la persoanele încoronate”, a spus aici pr. Părăuşeanu. Totodată, de la ghidul mănăstirii, cei mici au aflat date referitoare la istoricul acestei sfinte mănăstiri unde a fost tipărită prima carte de legi în limba română, Pravila de la Govora, 1640, arătându-se importanța învățăturii de carte pentru progresul unui popor, copiii fiind îndemnați apoi să fie cinstiți și muncitori asemenea înaintașilor.

Vizită la mănăstirile Bistriţa şi Hurezi

Următorul popas a fost la Mănăstirea Bistrița vâlceană, unde, la adăpostul zidurilor Craioveştilor şi sub ocrotirea Sfântului Grigorie Decapolitul, s-a dezvoltat o deosebită lucrare duhovnicească şi culturală. Aici copiii au aflat despre prima tipografie din Ţara Românească. „Liturghierul slavon, în limba medio-bulgară (slavona veche), care se folosea atunci la slujbele religioase. Elevii s-au închinat cu evlavie la moaștele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul și au participat la activitatea catehetică în care li s-a vorbit despre sfintele moaște și importanța cinstirii lor”, ne-a transmis ghidul mănăstirii.

Pelerinajul a continuat la sfânta Mănăstire Hurezi, cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală brâncovenească păstrat în Ţara Românească, ctitorie a voievodului care a dat numele său unui stil devenit tradiţional şi de referinţă în arhitectura şi pictura românească, Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. La Mănăstirea Hurezi, copiii au descoperit tradiţia bizantină în arhitectură şi pictură, elemente de renaştere târzie şi de baroc aduse din Italia şi elemente orientale venite prin contactele strânse cu Istanbulul otoman. Pelerinii s-au închinat în biserica mare cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Intrarea în edificiu se face printr-un pridvor maiestuos, susţinut de coloane. În pronaosul bisericii se află racla cu moaștele Sfântului Constantin Brâncoveanu, lângă sarcofagul gol străjuit de portretele rudelor voievodului, pictate într-o impresionantă galerie de personaje istorice. În imediata apropiere, micuții pelerini au descoperit frumoasele armonii brâncoveneşti ale foişoarelor cu balustrade şi coloane sculptate în piatră, ce se întâlnesc la palatul domnesc şi la celelalte construcţii ale incintei, vizitând la final paraclisul domnesc.

Popas la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Ultimul popas a fost la Mănăstirea Dintr-un Lemn, unde s-au închinat la icoana Maicii Domnului, de care este legată existenţa acestui aşezământ monahal. Documentele vremii şi pisania bisericii de zid, aflată deasupra intrării principale - care datează din anul 1715, scrisă la porunca lui Ştefan Cantacuzino (1714-1716) - atestă pe Matei Basarab drept ctitorul acestei mănăstiri.
Pentru copii, pelerinajul a însemnat deopotrivă o activitate duhovnicească și culturală în care au descoperit chipuri de sfinți trăitori pe aceste meleaguri, dar și lucrarea spirituală, culturală și filantropică desfășurată în mănăstiri.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!