Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pericolele abuzului de internet

Pericolele abuzului de internet

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 07 Feb 2019

Internetul a devenit o realitate paralelă în care evadează atât copiii, cât şi adulţii în momen­tele când, spun ei, doresc să se relaxeze, să comunice cu prietenii, colegii sau, pur şi simplu, „să piardă timpul”. Îşi expun pe reţele de socializare date şi opinii personale, foto­grafii, locuri vizitate sau diver­se activităţi la care parti­cipă fără a ţine seama de pericolele la care se expun.

Psihologii avertizează că o accesare exagerată a interne­tului poate genera, în special în rândul copiilor, devieri de comportament, anxietate sau chiar depresie, iar adulţii care nu-şi securizează conturile şi parolele se expun atacurilor de furt de date.

Un studiu făcut public de organizaţia „Salvaţi Copiii” de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet, sărbătorită pe 5 februarie, arată că 27,3% dintre copiii români cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani petrec peste 6 ore online într-o zi de şcoală, iar procentul creşte la 48,3% dacă sunt într-o zi de final de săptămână sau de vacanţă.

Studiul mai relevă că vârsta la care copiii încep să acceseze internetul se află pe un trend descrescător, în special de pe un smart­phone, aproape jumătate navighează de cele mai multe ori fără un scop anume, iar 99,3% dintre cei chestionaţi au un profil pe o reţea socială. „Mediul online a devenit o a doua existenţă, aproximativ unul din trei copii comunică pe internet cu persoane pe care nu le cunoaşte în viaţa reală şi asta poate fi un factor de risc. Aproximativ 4 din 10 copii postează informaţii personale, asta înseamnă poze, adresa de acasă, de la şcoală”, spune sociologul Ciprian Grădinaru, care avertizează că această curiozitate a copiilor se poate transforma foarte repede în dependenţă de internet şi de reţelele de socializare.

Un alt studiu, Raportul EU Kids Online 2018, prezentat marţi la Cluj Napoca, scoate la iveală amploarea aşa-numitului fenomen de cyberbullying, 23% dintre copiii chestionaţi declarând că au fost agresaţi pe internet. Potrivit realizatorilor studiului, unul din patru (dintre cei care au raportat) este victimă a cyberbullyingului cel puţin o dată pe lună, cea mai comună formă fiind trimiterea de mesaje răutăcioase sau jignitoare. „Cyberbullyingul înseamnă o rată mai mare de tulburări anxioase, de depresie, abandon şcolar şi un risc suicidar mai crescut. De asemenea, această agresivitate online nu se termină niciodată, nefiind similară bullyingului din şcoală, când la finalul orelor copiii merg acasă, unde sunt protejaţi, ci se manifestă 24 de ore din 24”, a spus psihologul Oana Cobeanu, citată de Agerpres.

Însă internetul poate reprezenta un pericol real şi pentru adulţi, nu doar pentru copii, dincolo de dependenţa de realitatea virtuală, întrucât online se fac diverse plăţi şi tranzacţii. De exemplu, un studiu realizat de YouGov pentru Google arată că peste o treime (37%) dintre români au fost ţinta unui atac de tip phishing, prin care cineva a încercat să le acceseze datele personale. A doua cea mai frecventă ameninţare cu care s-au confruntat românii este malware-ul, 28% dintre participanţii la studiu afirmând că li s-a infectat computerul cu un virus sau soft­ware, ceea ce a dus la manipularea, furtul sau ştergerea datelor cu caracter personal.

Specialiştii în securitate cibernetică avertizează că internetul nu uită niciodată”, de aceea atât copiii, cât şi adulţii trebuie să aibă mare grijă la informaţiile pe care le fac publice. Pentru evitarea furturilor de date personale, poliţiştii recomandă ca la crearea unei parole sau a codului PIN să fie evitate utilizarea cifrelor identice (de exemplu 2222), numerele consecutive (1234) ori informaţii cu caracter personal precum data de naştere, numele ori adresa. Iar acolo unde este posibil parola sau PIN-ul să fie alcătuit din mai mult de opt cifre şi litere. De asemenea, nu este recomandat să folosiţi aceeaşi parolă ori cod PIN pentru mai multe site-uri sau carduri bancare, dar nici divulgarea de date confidenţiale în cazul apelurilor telefonice de pe numere necunoscute sau ascunse ori de pe e-mailuri necunoscute sau care vă trezesc anumite suspiciuni.

Citeşte mai multe despre:   internet