Lumina literară şi artistică
Perspective: Cunoscuți prin Enescu

Perspective: Cunoscuți prin Enescu

Daniela Șontică, 13 Septembrie 2015

Dintre sutele de festivaluri de tot felul ce se organizează în România, cel mai cunoscut şi important este Festivalul „George Enescu". Nu avem nici un motiv să fim modeşti, în ultimii ani multe personalităţi din lumea muzicii mari au afirmat că festivalul nostru este unul de top la nivel internaţional. Dirijorul Zubin Mehta, prezent şi la ediţia din 2015 a evenimentului, a spus cu încântare că este cel mai frumos festival de muzică din lume, iar ca să confirme cele spuse, a acceptat să fie directorul ediţiei viitoare, din 2017. Nu e puţin lucru că ne face această onoare un mare dirijor al lumii. În plus, parcă răsuflăm uşuraţi că se mai pot auzi şi lucruri bune despre ţara asta şi ne creşte inima că nişte specialişti în marea muzică a lumii plasează Festivalul „Enescu" pe primele locuri ale clasamentului, alături de unele cu o tradiţie seculară, ce se ţin la Salzburg, Viena, Paris, Lucerna.

Mă gândesc cu strângere de inimă la ce oferă Capitala din punct de vedere cultural unui turist (meloman) venit la „Enescu" şi care, după ce îşi petrece serile în compania unor muzicieni şi orchestre de vis, va dori să purceadă la descoperirea oraşului. Poate că nu suntem chiar aşa săraci şi jerpeliţi cultural, dacă trecem peste unele aspecte şi detalii ce sunt deranjante de cum pui piciorul pe trotuar şi până la altele ce nu mai trebuie amintite. De aceea mă întreb, trecând peste multe, se găseşte ceva care să facă măcar interesantă o vizită prin Bucureşti? Să vedem. Evident, nici un străin n-ar rata Casa Poporului, apoi centrul istoric cu farmecul lui de vechi şi nou amestecat româneşte, locaşurile de cult admirabile prin vechime, arhitectură, dar şi prin faptul că sunt vii, pline de credincioşi. Dar aş miza şi pe Muzeul Naţional de Artă al României, unde sunt câteva piese de rezistenţă ce ar putea să facă de dorit un tur al acestuia. Poate un străin, obişnuit cu marile muzee ale lumii, ar fi încântat să afle în muzeul nostru de artă câteva lucrări de El Greco, Monet, Rubens şi chiar câteva sculpturi de Auguste Rodin. Dar poate ar fi curios şi să descopere marii pictori români, dacă tot se află aici. În acest caz, în galeria de artă românească modernă ar găsi lucrări de Grigorescu, Andreescu, Luchian, Tonitza, dar şi sculpturi de Constantin Brâncuşi. Dacă de pictori nu va fi auzit străinul - oricât de mari îi credem noi -, de Brâncuşi ştie toată lumea, din fericire, deci ar fi o atracţie. Nici piesele din colecţia de artă veche românească nu ar lăsa indiferent un iubitor de cultură.

Din păcate, deşi eforturile de a moderniza muzeul sunt vizibile, un tur al celui mai mare muzeu de artă al României nu se ridică la nivel european, şi nu pentru lipsa de valoare a pieselor, ci din motive mai pământene, începând de la iluminatul lucrărilor, până la propria promovare. Nici măcar un magazin de suvenire în adevăratul sens al cuvântului (nu câteva ilustrate şi albume) nu există în cadrul muzeului, chiar dacă acesta ar reprezenta o sursă considerabilă de imagine şi mai ales de venit. Luând partea bună a lucrurilor, să ne bucurăm că măcar muzeul este situat convenabil, chiar în vecinătatea scenelor festivalului şi că sunt şanse mari ca turiştii să-i calce pragul.
În orice caz, importanţa pe care o capătă Bucureş­tiul pe durata Festivalului „George Enescu" nu este deloc neglijabilă şi ar trebui ca şi alte instituţii să profite de şansa de a intra în circuitul turistic cultural. Şi ar mai trebui să ne bucurăm de un lucru, poate mai mare decât toate. De 22 de ani se împlineşte puţin câte puţin ceea ce profeţea cândva marele muzician Yehudi Menuhin, marele prieten al compozitorului român: 'Enescu va fi una dintre marile descoperiri ale secolului al XXI-lea".


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!