Picturi murale recuperate de la Mănăstirea Văcăreşti, în expoziţie la Muzeul Naţional Cotroceni

Narcisa Elena Balaban, 18 Aprilie 2008

▲ La Muzeul Naţional Cotroceni a fost vernisată expoziţia „Picturi murale recuperate de la biserica Mănăstirii Văcăreşti“ ▲ Preşedintele Traian Băsescu a precizat, printre altele, că se va înfiinţa o comisie prezidenţială care să propună măsuri legate de păstrarea patrimoniului, dar şi că s-au reluat lucrările de construcţie a bisericii Mănăstirii de la Cotroceni ▲ Cu acest prilej, Patriarhul României a transmis un mesaj ▲

Începând cu 16 aprilie şi până pe 16 iunie 2008, în Sălile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni este deschisă expoziţia „Picturi murale recuperate de la biserica Mănăstirii Văcăreşti“. Expoziţia, vernisată miercuri, 16 aprilie, este dedicată Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor (18 aprilie), a cărei tematică o constituie „Patrimoniul religios şi locurile sfinte“. Mănăstirea Văcăreşti a fost cel mai vast ansamblu monastic al Bucureştiului şi una dintre expresiile cele mai reprezentative ale artei româneşti din secolul al XVIII-lea. În decembrie 1984, sa fost emis ordinul pentru demolarea mănăstirii. În timpul demolării, prin efortul susţinut al unei echipe de specialişti şi studenţi ai Academiei de Arte, s-a recuperat o parte din fresca bisericii. Din cei 2.500 de metri pătraţi de frescă, s-a reuşit extragerea a 120 de metri pătraţi, o buna parte dintre picturi fiind restaurate.

Cele mai multe fragmentele de frescă au fost restaurate între anii 1990 şi 2008, de echipa condusă de prof. univ. dr. Dan Mohanu - Secţia Conservare-Restaurare Pictură Murală a Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, cu sprijinul Muzeului Municipiului Bucureşti (care este şi proprietarul fragmentelor de frescă), iar din 2007, cu sprijinul Societăţii Apa Nova.

Douăzeci şi patru dintre aceste panouri cu frescă reprezintă componentele principale ale expoziţiei organizate la Muzeul Naţional Cotroceni.

Prin această expoziţie, organizatorii şi-au propus nu doar să rememoreze un reprezentativ monument dispărut, ci şi să sensibilizeze societatea românească asupra stării de degradare a multor monumente istorice - laice sau ecleziastice - şi să o determine să-şi manifeste susţinerea pentru perpetuarea acestor mărturii ale civilizaţiei româneşti, repere ale identităţii românilor.

La vernisajul expoziţiei au participat, alături de preşedintele României, Traian Băsescu, mai mulţi oameni de cultură, arhitecţi, specialişti în restaurare, muzeografi. Din partea Bisericii, au fost prezenţi PS Ciprian Câmpineanul, episcop-vicar patriarhal, însoţit de pr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal - Sectorul Patrimoniu Cultural, precum şi alţi clerici din Capitală.

O comisie prezidenţială, pentru păstrarea patrimoniului

În deschiderea evenimentului, directorul muzeului, Adina Rencea, a făcut o prezentare a expoziţiei, după care preşedintele Traian Băsescu a ţinut un discurs, prin care a precizat, printre altele, că se va înfiinţa o comisie prezidenţială care să propună măsuri legate de păstrarea patrimoniului, dar şi că s-au reluat lucrările de construcţie a bisericii de la Cotroceni. „Faptul că astăzi avem şansa să mai admirăm câţiva metri pătraţi din frescele bisericii Mănăstirii Văcăreşti este un element semnificativ şi, poate, semnificaţia este dublată de încă un lucru, care a început să se întâmple ieri (n.r. marţi, 15 aprilie) - reluarea lucrărilor la Mănăstirea Cotroceni... Chestiunea patrimoniului este abordabilă la cel mai înalt nivel, prin decizia pe care am luat-o ieri, de a constitui o comisie care să pună un diagnostic asupra a ceea ce avem de făcut pentru păstrarea patrimoniului naţional şi asupra măsurilor pe care le avem de luat, pentru ca această avere care nu poate fi cuantificată în euro sau dolari, reprezentând însăşi conştiinţa noastră naţională, să dobândească un regim de prioritate în ceea ce priveşte conservarea şi transmiterea către generaţiile viitoare“, a spus Traian Băsescu. PS Ciprian Câmpineanul a citit apoi mesajul PF Patriarh Daniel, după care a luat cuvântul Dan Mohanu, şeful echipei de restauratori ai frescelor, iar în final, arhitectul Gheorghe Leahu, cel care, obligat fiind, a condus lucrările de demolare a bisericii, a vorbit despre suferinţa pe care a fost nevoit s-o îndure atunci când s-a produs nefericitul eveniment.

Mănăstirea Văcăreşti - strălucita efigie de pe urmă a marii epoci brâncoveneşti

▲ Mesajul Preafericitului Patriarh Daniel, citit de PS Episcop Ciprian Câmpineanul, la vernisajul expoziţiei „Picturi murale recuperate de la biserica Mănăstirii Văcăreşti“ ▲

Cu aleasă bucurie şi deosebită preţuire am primit vestea că Administraţia Prezidenţială şi Muzeul Naţional Cotroceni au ales să marcheze Ziua Internaţională pentru Conservarea Patrimoniului prin organizarea unei expoziţii cu fragmente restaurate de pictură murală în frescă, extrasă de pe pereţii bisericii fostei Mănăstiri Văcăreşti.

Acest act cultural este expresia elocventă a valorii excepţionale pe care a reprezentat-o acest monument de istorie şi artă bisericească dispărut, din păcate, precum bine se ştie, în anii 1984-1986, printr-o nefastă decizie demolatoare a fostului regim totalitar şi ateu.

Vatra monahală a Văcăreştilor, ctitorie de unică rezonanţă a domnitorului Nicolae Mavrocordat din anii 1716-1724, desăvârşită, în perioada 1732-1736, de către Constantin Vodă Mavrocordat, fiul întâiului ctitor, a reprezentat, la fruntariile sud-estice ale Bucureştilor, strălucita efigie de pe urmă a marii epoci brâncoveneşti. Prin Mănăstirea Văcăreşti, ce a constituit cel mai vast ansamblu monahal bucureştean, se încheia, am putea spune, în apoteoză şi într-un impresionant dialog peste vreme, acest răstimp de aur al culturii şi artei ortodoxe româneşti sud-carpatice, la vârsta începuturilor căruia străjuia o altă ctitorie reprezentativă, înălţată la 1679-1681, de către domnitorul Şerban Cantacuzino, în marginea vestică, exact opusă, a capitalei Ţării Româneşti, pe dealul Cotrocenilor, şi aceasta deopotrivă dispărută, în profund regretabile împrejurări similare, de pe locul în care se petrece azi evenimentul de restituire culturală a suratei sale.

Bucureştiul şi România merită redobândirea acestor monumente

Înfrăţirea de valoare, de semnificaţie şi de suferinţă, până la dureroasa dispariţie, dintre aceste două foste glorioase repere ale spiritualităţii, istoriei şi artei româneşti le nemureşte însă, precum se vede, în posteritate, păstrându-le vii în conştiinţa poporului nostru, după cum mărturisesc atât expoziţia astăzi vernisată, cât şi începutul de restituire a sfântului lăcaş cantacuzin ce străjuieşte în inima ansamblului de la Cotroceni.

Acest pilduitor ataşament de obşte, al nostru, al tuturor, faţă de cele două monumente de seamă ale trecutului românesc constituie, fără îndoială, nu doar expresia preţuirii, ataşată unui iremediabil regret pentru dispariţia lor, ci şi, încă, un mai însemnat izvor de nădejde pentru a năzui, cu reală îndreptăţire, la redarea lor, în anii ce vin, prin reconstrucţie, realităţii văzute a zilelor noastre şi a viitorului.

Bucureştiul şi România merită efortul de redobândire a acestor emblematice galoane de nobleţe, venind din zarea a trei secole de exprimare a geniului creator, izvodit de Ortodoxie pe pământul românesc.

Cu aceste profunde sentimente şi năzuinţe, felicităm călduros pe realizatorii expoziţiei oferite publicului şi binecuvântăm atât strădania lor prezentă, cât şi aspiraţia obştească pentru refacerea, răsfrântă din inimi, a sfintelor lăcaşuri de la Văcăreşti şi Cotroceni.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!