Planeta „suferă nu de lipsa resurselor, ci de distribuţia incorectă a tehnologiei“

Oana Rusu, 08 Aprilie 2009

Într-un interviu acordat postului britanic BBC, unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă, consultanţi ai administraţiei americane, Nina Fedoroff, a spus recent că Planeta este suprapopulată şi că numărul de locuitori a depăşit „limita de sustenabilitate“ a Planetei. „Pământul are suficiente resurse să hrănească aceşti oameni, numai că sărăcia sau bogăţia sunt prost distribuite pe suprafaţa Planetei. Nicăieri în lume populaţia nu este ameninţată de foamete din cauza lipsei de resurse, ci, mai degrabă, din cauza proastei distribuţii a resurselor tehnologice, a resurselor informaţionale, de «know-how» etc“, este de părere Octavian Groza, specialist în geografie umană, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

Nina Fedoroff a fost numit consilier pe probleme de ştiinţă şi tehnologie a secretarului de stat al Statelor Unite din 2007, lucrând iniţial pentru Condoleezza Rice, în prezent pentru secretarul de stat Hillary Clinton. Cercetătoare reputată, Nina Fedoroff consideră că este necesară o reducere a ratei de înmulţire a populaţiei globale. Consilierul american este de părere că lumea trebuie să fie din ce în ce mai eficientă în ceea ce priveşte gestionarea pământurilor şi în special a celor „sălbatice“, precum şi a resurselor de apă. Ea susţine ingineria genetică în ceea ce priveşte agricultura, hrana în general. Conform cercetătoarei americane, populaţia Terrei a ajuns în prezent la 6,5 miliarde de oameni, iar rata zilnică de creştere este de 218.030 persoane, astfel că în viitorul apropiat va ajunge la 7 miliarde. Consilierul american estimează că în 2040 populaţia Planetei va ajunge la 9 miliarde de oameni.

Potrivit unui raport publicat de Organizaţia Natiunile Unite, intitulat „Starea Populaţiei Lumii“, se estimează o creştere a populaţiei la 9,2 miliarde, în 2050. Această creştere se va înregistra în special în ţările sărace, a caror populaţie va ajunge de la 5,4 miliarde în 2007 la 7,9 miliarde în 2050. În acelaşi timp, populaţia din ţările dezvoltate va ramâne la acelaşi nivel, aproximativ 1,2 miliarde, fiind de aşteptat o scădere, fără aportul prevăzut al imigraţiei provenind din ţările sărace, estimat în medie la 2,3 milioane de persoane pe an. Populaţia din ţările dezvoltate va îmbătrâni, în condiţiile descreşterii ratei natalităţii şi a creşterii longevităţii, a scăderii ratei mortalităţii.

La 1 ianuarie 2008, populaţia României era de 21,53 milioane de persoane, cu o rată a natalităţii de 10,4 la mia de locuitori şi cu o rată mortalităţii a ajuns la 11,9 la 1.000 de locuitori, astfel că rata sporului natural negativ a fost de -1,5 la mie.

România este a şaptea ţară în Uniunea Europeană, după numărul de locuitori, având înainte Germania, cu aproape 82,1 milioane, Franţa, cu 64,1 milioane, Marea Britanie, 61,6 milioane, Italia, cu 60,1 milioane, Spania, cu 45,9 milioane, şi Polonia, cu 38,1 milioane persoane.

„Raportul între ceea ce poate Pământul şi ceea ce vrea lumea s-a păstrat“

În limba engleză „sustain“ înseamnă, printre altele, a susţine, a suporta o structură sau o greutate, a suporta o durere în tăcere, a menţine o acţiune în desfăşurare, aşa cum este susţinută de exemplu o conversaţie. „Sustain“ mai înseamnă aprovizionare cu hrană sau apă. „Sustenabil“ este preluat din engleză dar provine din latinescul „sustinere“. Nina Fedoroff s-a referit la posibilitatea Planetei de a oferi suficiente resurse pentru populaţia aflată într-o contună creştere.

Referitor la atingerea „limitei de sustenabilitate“ a Planetei, profesorul Octavian Groza din cadrul Departamentului de Geografie Umană a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, specialist în Geografie umană, dezvoltare regională şi amenajarea teritoriului, cartografie asistată de ordinator, statistică teritorială şi analiză spaţială, a spus că „această problemă, ca şi altele, este relativă. Dacă te situezi în contextul unei paradigme stabile, în care nu se schimbă nimic, atunci, într-adevăr poţi ajunge la o astfel de concluzie. Numai că tehnologia evoluează o dată cu noi, astfel că o să vedem că raportul între ceea ce poate Pământul şi ceea ce vrea lumea s-a păstrat. Se vorbeşte de foamete, de revolte provocate de foamete, în schimb Pământul are suficiente resurse să hrănească aceşti oameni, numai că sărăcia sau bogăţia sunt prost distribuite pe suprafaţa Planetei. Nicăieri în lume populaţia nu este ameninţată de foamete din cauza lipsei de resurse, ci, mai degrabă, din cauza proastei distribuţii a resurselor tehnologice, a resurselor informaţionale, de «know-how» etc“.

Octavian Groza este de părere că „există un decalaj demografic foarte mare între unele statele. Statele din Europa, inclusiv CSI, la care se adaugă Statele Unite, Canada, Japonia, etc., au intrat într-un declin demografic pentru că au cunoscut foarte devreme tranziţia demografică, respectiv trecerea de la un regim demografic primitv, caracterizat de o natalitate mare şi de o mortalitate mare, la un regim demografic modern cu o natalitate mică şi mortalitate mică. Între cele două regimuri este o perioadă de creştere explozivă a populaţiei, pentru că de obicei mortalitatea scade datorită procesului tehnologic, asistenţei medicale, mult mai rapid decât natalitatea, care îşi păstrează valorile mari datorită inerţiei sistemului demografic. Astfel, are loc o creştere explozivă a populaţiei, cum s-a întâmplat în Europa secolului al XIX-lea, când «excedentul» de zeci de milioane de europeni a putut popula alte continente. Acum, în sistemul demografic «post-modern», natalitatea a scăzut sub valorile mortalităţii şi majoritatea statelor dezvoltate au creşteri negative“.

Statele europene au o creştere naturală negativă care a fost suplinită de fenomenul migraţiei, precum sunt turcii în Germania, pakistanezii sau indienii în Marea Britanie, iar în Franţa, care rezistă mai bine din punct de vedere demografic, au fost francezii reveniţi din nordul Africii sau alte populaţii care veneau din fostele colonii, conform celor precizate de Octavian Groza. „În jurul acestui nucleu există o centură de state care sunt tot dezvoltate, dar mai fragile din punct de vedere social şi economic, cum e România, şi care pierd o dată din cauza scăderii sporului natural şi apoi din cauza emigraţiei. Astfel, previziunile pentru viitorul României sunt cam sumbre“.

În ceea ce priveşte statele bogate, ele sunt sub valoarea de reproducţie a societăţii. Pentru ca o societate să nu dispară, în absenţa imigraţiei, ar trebui ca numărul de copii la o femeie să fie de 2,3. În momentul în care această valoare scade, societatea nu se mai poate reproduce, deci dispare, încet, încet.

„Dacă noi, de exemplu, sau ţările europene îşi păstrează ritmul actual, cam în 200-300 de ani dispar. Nu o să mai fie germani, francezi, englezi, nimic. În ceea ce priveşte celelalte ţări în curs de dezvoltare, unele sunt în primele grade de tranziţie demografică, ceea ce conduce la o creştere explozivă asupra populaţiei, iar altele sunt către finalul tranziţiei demografice“, susţine specialistul în geografie umană.

O abundenţă a resurselor care nu mai pot fi folosite

Prin urmare, „dacă dezvoltarea economică va fi însoţită de această modernizare a sistemului demografic nu pot să apară probleme. La noi, societatea îmbătrâneşte, iar cei care intră pe piaţa muncii sunt din ce în ce mai puţini, astfel că sistemul însuşi este erodat din interior. Problema nu este lipsa resurselor ci, într-un fel, a abundenţei resurselor care nu mai pot fi folosite pentru că nu mai sunt bani. În sud, este invers, din cauză că mortalitatea este mare, sunt puţini bătrâni, în schimb sunt foarte mulţi tineri care nu găsesc loc de muncă, sunt obligaţi să se descurce cum pot şi de aici o presiune asupra resurselor de apă, de sol, a lemnului de foc ş.a“, conform celor precizate de Octavian Groza, care susţine că această problemă s-ar putea rezolva printr-un transfer tehnologic, printr-o mai bună redistribuire a bogăţiei mondiale, printr-o reformulare profundă a sistemului capitalist care este în prezent bazat pe consum.

În acest caz resursele sunt atacate pe două căi, o dată pentru că sunt consumate, luate din natură ca atare, şi apoi pentru că sunt depreciate prin deşeurile pe care societatea le aruncă. „Nu cred că Planeta a depăşit limitele sustenabilităţii!“, a conchis Octavian Groza.

România va fi asaltată de imigranţi

Aşa cum ţările vest europene au primit imigranţi, este foarte posibil ca în viitorul apropiat România să devină, din ţară de tranzit, o ţară ţintă pentru imigranţi. „Aceştia vin deja, avem o comunitate de chinezi, multe din posturile de medici din Botoşani sau din Vaslui sunt ocupate de medici care vin din Basarabia. Statul s-a deschis printr-un sistem de burse, precum bursele «Eugen Ionescu», iar în prezent sunt în jur de 70 de studenţi africani în România. Pentru că suntem din ce în ce mai mult în Uniunea Europeană, vom deveni, din spaţiu de tranzit, între Orientul Mijlociu sau Extremul Orient asiatic, către vestul Europei, un stat ţintă şi, atunci există această posibilitate să se modifice un pic componenţa etnică“, consideră Octavian Groza.

Totodată, specialistul în geografie umană s-a referit la modul în care aceste comunităţi etnice ajung să se dezvolte pe teritoriul altui stat decât cel de provenienţă. „Metropolele devin tot mai cosmopolite, iar migranţii au un comportament standard, un comportament gregar, care se explică prin anumite mecanisme care nu sunt valabil doar pentru un grup etnic sau altul. Există China Town, Litlle Italy, atât chinezii, cât şi italienii, coreenii sau arabii se aglomerează de obicei în cartiere, ceea ce creează tensiuni, pentru că există o segregare socio-spaţială în cadrul metropolelor, fiecare cu propria guvernare, cu propriul control, astfel că aici apar probleme de integrare“, a mai spus Octavian Groza.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!