Pledoarie pentru staţiunile balneoclimaterice din România

Vladdorin Bejan, 29 Iunie 2007

Staţiunile balneoclimaterice modernizate şi civilizate ţin seama de regulile prezervării naturalului şi de normele de convieţuire civilizată, pentru ca odihna în aceste zone să ofere omului beneficiile climei, ale factorilor balneari naturali de cură, ale peisajului şi specificului etno-cultural.

O treime din viaţă o petrecem acasă, cu diverse preocupări domestice, treime care în epoca noastră se restrânge mereu, păstrându-se numai funcţia de „dormitor personal“. O treime din timpul nostru se consumă la locul de muncă, timp care se dilată continuu, fiind atraşi sau obligaţi de diverse sarcini de serviciu. Treimea care a mai rămas este petrecută cu drumurile către şi de la serviciu, cu masa şi odihna cât mai eficientă, astfel încât competiţia în promovarea profesională devine tot mai strânsă, salariul tot mai consistent, pensia cât mai mare.

Ne bucurăm că timpul se scurge repede, suntem mândri că beneficiem de tehnologia modernă acasă şi la locul de muncă, de noutăţi care au schimbat tot ce este natural în artificial.

Din păcate, pactul cu noul şi modernul artificial costă şi obligă organismul uman la dezintoxicare, detensionare, reechilibrare, reumanizare.

Lumea civilizată încearcă, la nivel de individ, să-şi ofere zilnic un somn odihnitor, săptămânal o deconectare, sezonier un concediu de refacere. Bioritmul uman are nevoie de 21 de zile de concediu de odihnă, nu o săptămână, nu zece zile, nu treizeci şi, mai ales, nu după criterii sau posibilităţi altele decât cele impuse de organismul uman.

Schimbarea reşedinţei dintr-un loc în altul, în concediu sau în interes de serviciu, cere două-trei zile de acomodare cu grija de a nu suprasolicita organismul cu o alimentaţie prea grea, cu prea multe întâlniri şi conversaţii obositoare.

Consultaţi medicul înainte de a vă alege staţiunea

România este aşezată georgrafic pe un relief deosebit de variat, de la munţi înalţi, coborând, în trepte, la dealuri, podişuri, câmpii, deltă şi litoral marin, iar faţă de coordonatele globului pământesc la mijlocul emisferei nordice, pe paralela de 45°. Altitudinea şi latitudinea fac ca să se dezvolte o vegetaţie adaptată locului, care contribuie şi la specificul zonei.

Clima este un ansamblu de manifestări fizice, datorată atmosferei, factorilor cosmici şi factorilor geologici, ce acţionează direct şi energic asupra vieţuitoarelor, de când se nasc şi pe toată durata vieţii, obligându-le să se adapteze mediului extern, pentru a permite organelor şi aparatelor să funcţioneze în condiţii cât mai bune.

Aclimatizarea este începutul procesului de adaptare a fiinţelor vii la mediul extern, producând în mediul intern al organismelor unele dezechilibre, care pendulează, până se ajunge la un acord complet al mecanismelor de compensare cu noile condiţii impuse.

Este ca un „vaccin“ natural şi normal, care antrenează toate aparatele şi organele coprului viu pentru a fi gata de acţiune. Astfel, capacitatea de lucru a creierului este mai mare, inima mai rezistentă la efort, plămânul mai preformant în asigurarea sângelui, muşchii şi articulaţiile mai în forţă şi cu dureri diminuate sau absente.

La fenomenul de aclimatizare deosebim, după tipul de reacţie, trei categorii de indivizi:

- indivizi care nu se manifestă în nici un fel de aclimatizare;

- indivizi care prezintă creşterea temperaturii, astenie, pierderea în greutate, lipsa poftei de mâncare, paloare, somnolenţă sau agitaţie;

- indivizi care au, pe lângă semnele de mai sus, şi manifestări premorbide: astmaticul face criză de astm, hipertensivul face un puseu de tensiune, reumaticul o exagerare a durerilor şi o limitare a mobilităţii articulare.

Indivizii mai debili sau încă suferinzi de boli active nu suportă schimbarea mediului în care se află, încât a pleca în altă localitate cu interese presante sau de plimbare ar trebui să se facă cu consultarea unui medic, pentru a nu avea surprize neplăcute.

Ţara noastră are cele trei climate de bază:

- climatul continental - similar celui din Europa Centrală (podişul Transilvaniei, Moldova de Nord);

- climatul mediteranean (Banat, Mehedinţi, Gorj);

- climatul de stepă şi de litoral marin (Câmpia Română, Moldova de Sud, Dobrogea).

De asemenea, sunt şi subdiviziuni ale acestor trei tipuri de climat, dar extremele, climatul alpin şi cel de stepă, ca şi climatul marin provoacă reacţii intense şi uneori nedorite la adaptare.

Care este interesul cunoaşterii şi utilizării staţiunilor climaterice

Omul îşi desfăşoară activitatea într-un mediu artificial şi sub stresuri diverse, pentru a scoate un randament cât mai bun. Astfel se îndepărtează de mecanismele naturale de viaţă şi de refacere, ajungând în prag de boală. Aceasta reprezintă o „defectare“ temporară şi recuperabilă, dacă nu s-au produs distrugeri organice prea întinse şi necompensabile. Tot atât de uşor se ajunge la moarte, stare în care balanţa eforturilor făcute de organism, cu sau fără ştiinţă, este prea mare şi puterea de apărare şi compensare a vieţii este depăşită.

A merge într-o staţiune balneoclimaterică potrivită înseamnă să scoatem organismul din „priza“ eforturilor zilnice şi să-l lăsăm să se dezintoxice de cât a acumulat anormal în timp şi să-şi „încarce bateriile“ cum ştie şi cât ştie că are nevoie.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!