Oltenia
Praznic ales la Mănăstirea Popânzăleşti

Praznic ales la Mănăstirea Popânzăleşti

Pr. Ioniţă Apostolache, 17 Octombrie 2017

Mănăstirea Popânzăleşti, ctitorie a Sfântului Ierarh Calinic pe meleaguri doljene, şi-a prăznuit ocrotitoarea sâmbătă, de hramul Cuvioasei Parascheva. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de pr. Grigore Vulcănescu, protoiereu al Protopopiatului Craiova Sud, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. La finele slujbei, credincioşii şi preoţii slujitori au luat parte la tradiţionala agapă frăţească, pregătită de obştea de maici, în frunte cu maica stareţă Steliana Maţea.

Situată la aproximativ 20 de kilometri distanţă de oraşul Craiova, în direcţia Balş-Slatina, cinstitul aşezământ se numără în rândul celor mai vechi vetre monahale din Oltenia. Locul unde a fost aşezată piatra de temelie se găseşte în apropierea fortificaţiei Romula, fosta capitală a Daciei Malvensis. Mănăstirea Popânzăleşti este menţionată în documentele vremii începând cu anul 1678, când a fost închinată ca metoc al Episcopiei de Râmnic, de către logofătul Hamza, ctitorul ei de drept. Spre sfârşitul vieţii, Hamza a îmbrăcat rasa monahală sub numele de Ioan şi a lăsat cu limbă de moarte ca toată averea sa să fie închinată mănăstirii.

În 1799, sfânta mănăstire a fost reclădită prin râvna arhimandritului Metodie, iar în perioada de păstorire a episcopilor râmniceni Chesarie şi Filaret, ea a devenit un adevărat centru de desfacere pentru cărţile tipărite la Vâlcea. În timpul domniei lui Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856), la biserica mănăstirii au loc numeroase lucrări de restaurare şi reconsolidare, aceasta fiind serios avariată în urma cutremurului din 1838.

De asemenea, odată cu venirea Sfântului Ierarh Calinic, lucrările de restaurare s-au intensificat, finalizându-se într-o perioadă relativ scurtă. Tot în timpul păstoririi Sfântului Calinic pe aceste plaiuri, biserica a fost împodobită cu numeroase obiecte de cult care se mai păstrează şi astăzi. După legea secularizării, atunci când i-au fost confiscate aproape toate proprietăţile, mănăstirea a intrat în declin. Din 1870, a devenit biserică de mir, călugării ei fiind risipiţi pe la alte mănăstiri. A fost reactivată după anul 1990, primind ca ocrotitoare şi pe Cuvioasa Parascheva.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!