Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Praznicul Sfântului Antonie cel Mare în Mitropolia Olteniei

Praznicul Sfântului Antonie cel Mare în Mitropolia Olteniei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Oltenia
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 17 Ianuarie 2018

Sfântul Antonie cel Mare, prăznuit în Biserica noastră astăzi, este ocrotitorul mai multor locaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei. Între cele mai cunoscute se numără mănăstirile Vodiţa din Mehedinţi şi Cârcea din Dolj, dar şi bisericile Madona Dudu din Craiova şi „Sfântul Antonie cel Mare” din localitatea doljeană Leamna.

Sfântul aşezământ monahal de pe Valea Vodiței este un important monument istoric şi de arhitecturã din Oltenia, fiind cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar. Mănăstirea Vodiţa a fost întemeiată în anii 1364-1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti, Vlaicu-Vodă. A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500 şi de Cornea Brăiloiu în 1689, dar a cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1718. În anul 1990 a fost resfinţită. Tot atunci a fost începută restaurarea ctitoriei voievodale şi a fost construit un corp de chilii pentru desfăşurarea vieţii de obşte. La această mănăstire a fost copiat un Tetraevanghel slavon miniat, cel mai vechi manuscris din Ţara Românească.

Sfântul Antonie cel Mare este de asemenea ocrotitorul Mănăstirii Cârcea, din judeţul Dolj. Cinstitul aşezământ monastic se găseşte nu departe de oraşul Craiova, în vecinătatea localităţii cu acelaşi nume. Istoria acestui loc este legată de numele familiei Cristofir, care a donat întreaga avere pentru ridicarea actualei mănăstiri. Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1992, de vrednicul de pomenire Nestor Vornicescu, pe atunci Mitropolit al Olteniei. Biserica în care se oficiază cultul zilnic a fost ridicată în urmă cu câţiva ani, prin implicarea directă a obştii de maici, condusă de monahia Eleonora Cristofir, stareţa mănăstirii.

De asemenea, „părintele monahilor” este cinstit în chip deosebit şi de credincioşii craioveni, veniţi la închinare în Paraclisul Mitropolitan „Madona Dudu” din Cetatea Băniei. De reţinut este faptul că Sfântul Părinte a fost ales ca ocrotitor al acestui sfânt locaş încă din timpul vrednicului de pomenire Mitropolit Firmilian Marin.

Între bisericile de mir însemnate cu numele Sfântului Antonie cel Mare se numără şi cea din parohia doljeană Leamna. Sfântul locaş a fost ridicat prin jertfa şi osteneala fostului primar al Cetății Băniei, Antonie Solomon.