Memoria Bisericii
Preotul Gheorghe Sepeţan din Secusigiu, judeţul Arad, în temniţa comunistă

Preotul Gheorghe Sepeţan din Secusigiu, judeţul Arad, în temniţa comunistă

Adrian Nicolae Petcu, 25 Septembrie 2017

S-a născut la 2 iulie 1909 în familia unor oameni harnici, agricultori, din localitatea arădeană Secusigiu (în vremea aceea, în judeţul Timiş-Torontal). După şcoala primară din satul natal, în 1923 tânărul Sepeţan s-a înscris la Liceul „Moise Nicoară” din Arad. Ulterior, a urmat cursurile Academiei teologice din Arad, unde în anul 1933 a obţinut „absolutorul teologic”. După hirotonirea ca preot, la 13 august 1938 a fost numit slujitor la Parohia Grabaţ, judeţul Timiş. Mai apoi, părintele Sepeţan va urma cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, unde în 1948 obţine licenţa. În aprilie 1944, preotul Sepeţan se transferă în parohia din satul natal. La puţin timp după instalarea regimului comunist, intră în vizorul organelor de represiune comuniste. Ca slujitor al Altarului, intelectual care nu putea accepta ideologia comunistă şi deţinător al unor proprietăţi funciare, inclusiv utilaje agricole, preotul Sepeţan se va confrunta cu presiuni din partea autorităţilor locale.

După declanşarea colectivizării, în Secusigiu s-a înfiinţat o gospodărie agricolă (GAC), la care totuşi localnicii nu aderau. Ba mai mult, în 1953 majoritatea cetăţenilor din Secusigiu, proprietari de suprafeţe agricole, au ieşit din GAC, revenind în întovărăşire. După relansarea procesului de „socializare a agriculturii” de către partidul unic, la a cărui aplicare Securitatea supraveghea îndeaproape, autorităţile din Secusigiu au pornit într-o campanie de refacere a GAC-ului. În acest context, preotul Sepeţan, văzut ca un posibil polarizator al cetăţenilor din Secusigiu împotriva campaniei de colectivizare, a fost arestat în ziua de 19 iulie 1958.

În ancheta Securităţii din Timişoara, preotul Sepeţan a fost inculpat mai ales pentru subminarea procesului de colectivizare, acuzaţie pe care a respins-o categoric în fiecare declaraţie consemnată de anchetatori. De altfel, în toate interogatoriile consemnate, acuzaţiile la adresa preotului sunt superficiale şi lipsite de fapte concrete, bazate doar pe câteva delaţiuni. Scenariul Securităţii se circumscria ordinelor venite de la partid, adică proprietarii funciari şi foştii membri ai partidelor istorice se vor opune colectivizării, prin ascultarea posturilor de radio străine, vor susține netrăinicia regimului comunist, mai ales după evenimentele din Ungaria (1956), vor conspira şi vor iniţia revolte, pentru a submina viitorul agriculturii în RPR. Astfel, în ordonanţa de învinuire emisă la 13 august 1958, despre preotul Sepeţan se arăta cum „materialul de anchetă îl demască asupra faptului că, folosindu-se de calitatea lui de preot, în loc să se ocupe de probleme religioase, de mai multe ori căuta prin diferite metode să introducă în rândul ţăranilor, din comuna Secusigiu, spiritul naţionalist, căutând totodată să ponegrească regimul democrat-popular din ţara noastră, aducând şi injurii la adresa conducătorilor guvernului şi ai partidului. În acest fel, susnumitul a fost simpatizant al organizaţiei legionare, începând cu câţiva ani în urmă, cu ocazia discuţiilor purtate cu diferite persoane din Secusigiu, în mod foarte precaut, s-a manifestat în mod duşmănos cu privire la socializarea agriculturii, căutând să demonstreze că aceste măsuri nu ar fi trainice, deoa­rece regimul din RPR în curând s-ar schimba”.

Preotul Sepeţan a negat toate acuzaţiile, atât în anchetă, cât şi la proces. Prin Sentinţa nr. 345 din 9 septembrie 1958 a Tribunalului Militar Timişoara, a fost condamnat la 10 ani închisoare corecţională, pentru infracţiunea de „uneltire contra ordinii sociale”. A fost purtat prin penitenciarele de la Timi­şoa­ra (august 1958) şi Aiud (aprilie 1959). În 1962, aflat la Aiud, preotului Sepeţan i se aprobă cererea de recurs în supraveghere. Ulterior, prin Decizia nr. 294 din 21 noiembrie 1962 a Tribunalului Suprem al RPR, Colegiul Militar, sentinţa este casată, totodată dispu­nându-se eliberarea preotului Sepeţan. La 5 decembrie 1962 a fost eliberat de la Aiud.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!