Sănătate
Sucul de ceapă, un antitusiv natural

Preparate din plante pentru tratarea tusei

11 Februarie 2019

În bolile aparatului respirator, atât de frecvente în perioadele de tranziție de la iarnă la primăvară, tusea este cel mai întâlnit simptom. Pentru calmare, într-o primă fază, sunt indicate preparate din plante cu proprietăți emoliente, ­având un conținut ridicat în mucilagii, iar apoi din plante cu proprietăți expectorante și bactericide, cu un conținut ridicat în saponozide (emoliente) și în uleiuri eterice (puternic antiseptice), care ușurează eliminarea sputei.

Principalele plante cu proprietăți emoliente, recomandate în combaterea și tratarea tusei, sunt: lumânărica, teiul, patlagina, podbalul, macul roșu, nalba mare, nalba de cultură, lichenul de piatră.

O rețetă cunoscută în medicina populară are la bază ceapa, din care se prepară un suc stors din aproximativ 100 g ceapa coaptă în spuză, din care se beau câte două-trei linguri. O altă rețetă folosește un decoct din două cepe cu coajă, tăiate mărunt şi trei nuci zdrobite, fierte împreună într-un litru de apă, timp de 10-15 minute; se îndulcește cu miere de albine și se bea întreaga cantitate prin înghițituri mici, în cursul unei zile, având efecte emoliente, expectorante și imunostimulatoare.

Acțiune deosebită în calmarea tusei are infuzia din flori de tei, un valoros remediu natural, cu o multitudine de calități neurosedative, antispastice, sudorifice, antiinflamatoare ale căilor respiratorii superioare, emoliente ale secrețiilor pulmonare și expectorante. Ceaiul se prepară dintr-o linguriță de flori uscate la 200 ml apa clocotită și se beau două-trei căni pe zi, îndulcite cu miere sau zahăr.

Infuzii pentru uz intern pot fi preparate din:
- flori de soc, podbal, salcâm, bujor (petale), mac roșu (petale), trandafir de dulceață (petale), lavandă, nalbă mare, ciuboțica cucului, lumânărică, piersic, porumbar;
- frunze de mentă, patlagină, salvie;
- herba de isop, cimbru, cimbrișor, busuioc, trei-fraţi-pă­tați, sunătoare, cimbru de cultură, busuioc sălbatic (Prunella), sovârv, brâncuță (Sisymbrium), toporași, unguraș;
- muguri de brad și pin;
- fructe zdrobite de ienupăr, măceș și fenicul (pentru copii).
Sub formă de decocturi se utilizează:
- herba de brusture-dulce (Petasites), scai-vânăt;
- rădăcini de lemn-dulce, țelină, morcov, leuștean, tătăneasă.
În uz extern sunt eficiente:
- comprese calde pe gât și piept, în faza de debut, cu decoct de mușețel;
- comprese cu bitter suedez aplicate pe piept, după ungere prealabilă cu alifie de gălbenele;
- cataplasme cu rășină de brad topită în ceară (părți egale);
- cataplasme calde cu făină de muștar, cu făină de in sau frunze proaspete de brânca ursului;
- băi fierbinți de mâini și de picioare, dimineața și seara, timp de opt minute, cu extract de nalbă mare, mac, mentă, iarba mielului, rotungioară, pătrunjel și toporași (în părți egale);
- frecții pe piept, de trei ori pe zi, cu amestec din două linguri ulei de ricin şi o lingură ulei de terebentină, după care se învelește corpul cu o pătură.

Preparate apicole recomandate

- miere de albine (patru linguri) amestecată cu patru linguri de unt și 100 ml alcool rafinat 30%, din care se ia câte o lingură dimineața, pe nemâncate;
- propolis mărunțit (o linguri­ță la 250 ml apă) - se fierbe până scade la jumătate, se îndulcește cu două linguri de miere și se iau câte trei lingurițe pe zi.
Rețete alimentare care s-au dovedit eficiente în provocarea expectorației, eliberarea căilor respiratorii și în oprirea crizelor de tuse:
- suc de lămâie obținut prin stoarcerea unei lămâi într-un pahar cu apă caldă, se îndulcește cu zahăr sau miere de albine și se bea prin înghițituri rare;
- sirop din 250 ml suc de morcov proaspăt, amestecat cu trei linguri de zahăr și puțină apă; se fierbe până se îngroașă ca un sirop și se iau trei-patru lingurițe pe zi;
- sirop din 100 g căței de usturoi zdrobiți care se infuzează, timp de 15 minute, în 250 ml apă clocotită; se adaugă 200 g zahăr și se iau câte două linguri pe zi;
- decoct din 100 g frunze de salată verde în 150 ml apă; se fierbe 5 minute, se îndulcește cu miere și se beau câte două ceaiuri călduțe pe zi;
- lapte cald într-o cană, îndulcit cu miere și o lingură de sirop sau decoct de ceapă sau praz, care se consumă dimineața și seara;
- sirop cu extract natural dintr-o ridiche neagră care se taie în două jumătăți egale și, în fiecare parte, se face o scobitură cu ajutorul unei linguri de fier; se umple, ras, cu zahăr sau miere, iar după șase ore se formează un sirop cu extract din ridiche, care se bea având efecte emoliente și imuno - stimulatoare. Prepararea se repetă cu aceeași ridiche de două-trei ori pe zi, astfel ca tusea să fie oprită după două zile consecutive de tratament;
- amestec din 10 cepe tăiate mărunt și cățeii de la o căpățână de usturoi, curățați și dați pe răzătoare; se fierbe cinci minute într-un litru de lapte, se îndulcește cu miere de albine și se ia câte o lingură, la intervale de două ore, cu bune efecte în tusea convulsivă. (Prof. univ. dr. Constantin Milică - din lucrarea ­„Medicina naturistă. Tainele sănătății, tinereții și frumuseții”, vol. I)


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!