Reportaj
Prima Liturghie în Cetatea Neamţului, după secole lungi de tăcere

Prima Liturghie în Cetatea Neamţului, după secole lungi de tăcere

După câteva secole de întrerupere a vieţii liturgice, sus, la Cetatea Neamţului, clopotele au răsunat din nou, chemând nemţenii la rugăciune şi meditaţie în vechea cetate a domnilor moldoveni, bastion militar al Moldovei şi al întregii creştinătăţi. După doi ani de muncă grea, în care fiecare piatră a fost aleasă şi spălată cu grijă pentru a fi apoi reaşezată în zid, vechea cetate a renăscut din propria cenuşă şi, alături de ea, a renăscut şi vechiul paraclis al cetăţii, unde ascultau Liturghia şi se spovedeau odinioară vechii domni ai Moldovei.

„În momentul în care am avut această idee, am avut binecuvântarea PF Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, care însă ne-a spus să refacem cetatea, că este bine, dar să refacem neapărat şi paraclisul. Astfel că, după doi ani de muncă, am ajuns să redăm circuitului atât acest lăcaş de închinăciune, cât şi vechea cetate“, a spus primarul oraşului Târgu Neamţ, Decebal Arnăutu.

„Resfinţirea acestui paraclis înseamnă, în primul rând, redarea unui spaţiu liturgic, spaţiu care, o bună perioadă de timp, nu a fost folosit. Lucrul acesta este de mare importanţă deoarece va fi pentru toţi credincioşii de pe lângă Neamţ, şi nu numai, o emblemă a oraşului nostru. O cetate care a avut în ea un lăcaş de rugăciune ne arată nişte înaintaşi în ale credinţei noastre, nişte voievozi care aveau pe Dumnezeu în suflet şi în inimă. Fără prezenţa lui Dumnezeu în sufletele şi în inimile noastre nu am fi putut face nimic“, a explicat părintele profesor Mihai Vizitiu, consilier - Sectorul Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Manifestările religioase au început de sâmbătă seara, când un sobor de preoţi, condus de pr. prof. Mihai Vizitiu împreună cu protopopul de Târgu Neamţ, pr. Ioan Dogariu, a oficiat slujba Privegherii, unde preoţi şi diaconi de la parohiile şi mănăstirile din Neamţ s-au rugat alături de credincioşi.

De asemenea, tot sâmbătă seara a avut loc şi o vizită a Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în cetate, timp în care reprezentanţii autorităţilor locale i-au prezentat încăperile restaurate, precum şi planurile de viitor pentru vechiul monument istoric.

Ieri dimineaţă, manifestările religioase au debutat cu slujba Aghezmei şi a Sfântului Maslu. Un sobor de 30 de preoţi şi diaconi au participat la slujba de sfinţire a paraclisului şi apoi la slujba Sfintei Liturghii. Sute de persoane au participat sus, în cetate, iar alte sute au urmărit slujba la poalele cetăţii, pe ecranele uriaşe montate de autorităţi.

Soborul a fost condus de IPS Mitropolit Teofan alături de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului.

În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a vorbit despre importanţa pe care cetatea a avut-o în decursul istoriei, dar şi despre rolul Neamţului în general, prin mănăstirile pe care le găzduieşte.

„Când suntem obosiţi şi împovăraţi de stres, unde mergem noi, dacă nu la mănăstirile Moldovei, care ne aşteaptă pe noi să intrăm în cetăţile lor şi acolo să găsim liniştea. Aici ne întărim, şi ne întoarcem înapoi în lume mai puternici decât am venit. Moldova poate nu este puternică economic, însă este Cetatea Culturii“, a spus în cuvântul de învăţătură Înalt Preasfinţitul Teofan.

Mesajul Patriarhului

Cu prilejul manifestărilor de la Cetatea Neamţului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a transmis un mesaj, citit ieri de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul.

„Situată la frontiera dintre Orientul ortodox bizantin, ocupat de otomani, şi Occidentul catolic şi protestant, Moldova medievală a apărat tezaurul religios şi spiritual românesc, deschizându-se, în acelaşi timp, din punct de vedere cultural, spre Europa occidentală. Monumentele istorice din acea perioadă rămân până astăzi rădăcini şi repere ale identităţii culturale, ce ne bucură sau ne judecă, potrivit cu atitudinea noastră faţă de ele, şi ne invită la comuniune peste timpul trecător al fiecărei generaţii“, a arătat Preafericirea Sa în mesajul transmis.

De asemenea, a vorbit despre importanţa monumentelor în general, care trebuie restaurate şi repuse în valoare.

„Tradiţia creatoare nu desfigurează, ci transfigurează trecutul şi îl transmite ca spirit de comuniune. Prin urmare, considerăm că avem încă multe de făcut pentru a restaura monumentele, cărţi de identitate ale demnităţii şi creativităţii poporului român. Aceste flori ale spiritului generaţiilor trecute pot fi smulse şi strivite sau preţuite şi cultivate. Integrarea României în Uniunea Europeană trebuie să sporească grija noastră pentru monumentele istorice naţionale, dovezi majore ale dimensiunii europene a culturii româneşti. Astfel, apreciem proiectul de restaurare şi consolidare a Cetăţii Neamţ, precum şi organizarea Festivalului de Artă Medievală „Zilele Cetăţii Neamţ“, ce readuce într-o cetate faimoasă a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare slujba de priveghere, arta populară, tradiţiile sfinte şi obiceiurile strămoşeşti, păstrate din generaţie în generaţie“, a mai transmis Preafericitul Daniel.

PF Daniel şi IPS Teofan, cetăţeni de onoare ai oraşului Tg. Neamţ

Tot în cadrul manifestărilor de ieri, autorităţile locale din oraşul Tg. Neamţ au acordat diplome de cetăţean de onoare Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum şi Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

„Având în vedere eforturile susţinute pe care le-au depus cei doi înalţi ierarhi, am decis să le acordăm titlul de cetăţean de onoare. Este o onoare pentru noi să vă avem alături şi sper să fiţi alături de noi şi pe viitor“, a spus primarul oraşului Târgu Neamţ. De asemenea, au fost acordate diplome de onoare şi autorităţilor locale, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, pentru osteneala depusă.

Sărbătoare mare pe Culmea Pleşului

Sărbătorile dedicate redeschiderii Cetăţii Neamţului au început de vineri. După doi ani de reabilitare şi reconsolidare, printr-un proiect al Uniunii Europene de aproape 3 milioane de euro, Cetatea Neamţului a fost redeschisă publicului. Zeci de mii de turişti au luat parte la un Festival de Artă Medievală, la Târgul meşterilor populari, la concerte. Turiştii care vin acum la cetate pot vizita peste 20 de spaţii expoziţionale, care totalizează peste 700 de metri pătraţi. Vizitatorii au fost introduşi în atmosfera medievală odată ce au păşit în Sala de sfat şi judecată, Sala armelor, Sala de provizii, bucătăria cetăţii, camera pârcălabului, camerele de locuit, paraclis.

La deschiderea oficială a Festivalului de Artă Medievală şi la redeschiderea Cetăţii Neamţ au participat sute de oaspeţi care au fost introduşi în atmosfera medievală prin muzică şi spectacole de teatru oferite de către actorii Teatrului din Botoşani, care au interpretat şi câteva momente din piesa „Apus de soare“ de Barbu Ştefănescu Delavrancea. La baza cetăţii, în stadion, au avut loc spectacole, teatru medieval, precum şi simulări ale unor confruntări între cavaleri, asigurate de către Ordinul Cavalerilor Lupi din Târgu Mureş.

Printre oficialităţile prezente la deschiderea oficială a Cetăţii Neamţ s-a aflat şi ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, care a remarcat faptul că a ajuns la Târgu Neamţ printr-o întâmplare, la „tăiatul panglicii“, care reprezintă de fapt munca făcută de alţii înaintea sa. Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a remarcat faptul că proiectul este important şi prin faptul că în mintea tuturor românilor este prezentă Cetatea Neamţ şi că „orice copil de şcoală a citit «Sobieski şi românii»“. „Pentru toată suflarea românească, Cetatea Neamţ este unul dintre simbolurile majore ale românismului. Felicitări din toată inima!“, a spus Theodor Paleologu.

Primarul Decebal Arnăutu a amintit de faptul că „Cetatea Târgu Neamţ este un brand al oraşului, precum şi al judeţului şi chiar al Moldovei. În acest moment este cea mai bine conservată cetate a României, astfel că acest monument reprezintă şi relansarea industriei turismului în oraşul Târgul Neamţ“.

La deschiderea oficială a cetăţii a avut loc şi un Te Deum oficiat de părintele protopop de Târgu Neamţ, pr. Ioan Dogariu. Acesta a menţionat că „pentru locuitorii oraşului Târgu Neamţ este o mare bucurie sfinţirea paraclisului din cetatea nemţeană. De fapt, socotim acest paraclis ca fiind inima spirituală a Cetăţii Neamţului. Pentru noi, locuitorii acestui oraş, este o mare bucurie că există acest paraclis, locul în care şi-a plecat genunchii Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Socotim că prin această sfinţire a paraclisului nu facem decât să reînnodăm firul rupt altă dată. Acum nu vom mai veni la ruinele Cetăţii Neamţului, ci vom veni, de fapt, la Cetatea Neamţului, având şi posibilitatea de a ne închina la icoana Maicii Domnului, a Mântuitorului, a Sfântului Ierarh Nicolae, care păzeşte şi ocroteşte acest paraclis, această cetate, oraşul Târgul Neamţ şi, de ce nu, întregul ţinut nemţean“. De asemenea, părintele protopop Ioan Dogariu a remarcat faptul că, alături locuitorii oraşului, turiştii sau pelerinii care vor ajunge prin aceste locuri „vor putea vedea o cetate întrucâtva aşa cum arăta ea odinioară, ei au posibilitatea să se reculeagă, să îşi adune gândurile în acest paraclis“.

„Neagra temniţă“, odată de groază, azi loc de atracţie

Odată ce momentul oficial dedicat deschiderii cetăţii s-a încheiat, mulţimea care a urcat la cetate a avut posibilitatea de a intra în spaţiile amenajate de către specialiştii din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ, colectiv coordonat de directorul Gheorghe Dumitroaia. Atât adulţii, dar mai ales copii prezenţi au fost încântaţi de Sala armelor, în care puteau admira săbii, scuturi, suliţe, arbalete, diverse arme de epocă, precum şi veşminte de luptă. De asemenea, spaţiile amenajate reflectă viaţa din epoca medievală în mai multe aspecte, pornind de la bucătărie şi Sala de provizii, monetărie, până la închisoare, „Neagra temniţă“, sau ieşirea secretă în caz de mari primejdii.

„Prin proiectul reabilitării Cetăţii Neamţ s-au dat în folosinţă aproape 30 de spaţii, dintre care sunt destinate publicului 22. În afară de spaţiul muzeal, avem şi un spaţiu dedicat artiştilor plastici, în «Turnul Artelor», cum a fost numit etajul din turnul de intrare al Cetăţii Neamţ“, a spus Gheorghe Dumitroaia.

„Avem 21 de spaţii muzeale care privesc istoria Cetăţii, astfel, este Sala de judecată, Camera de taină, Sala armelor, o aşa-zisă «Neagră temniţă», în turnul de sud-est, camera pârcălabului, camera domniţelor, bucătăria, spaţii de provizii, un lapidarium, închisoarea, monetăria, paraclisul «Sfântul Nicolae» ş.a.

Cred că aici sunt foarte multe informaţii referitoare la istoria cetăţii, precum şi la istoria întregii Moldove, mai precis din secolul al XIV-lea până în secolul al XVII-lea, din perioada de glorie a acestei cetăţi“, a menţionat Gheorghe Dumitroaia.

Expoziţia este complexă, astfel că, alături de obiecte, vizitatorii pot vedea şi planuri ale cetăţii, hărţi ale Moldovei, copii ale unor documente de pe vremea lui Ştefan cel Mare, în timpul căruia cetatea a cunoscut momente de glorie, fiind de neînvins.

„Sunt obiecte tridimensionale originale, dar şi copii. Este un mediu mai ostil obiectelor din materiale organice care se pot distruge, odată cu trecerea timpului, însă noi oferim publicului, mai ales copiilor, celor care sunt interesaţi şi îndrăgostiţi de istoria medievală, date privind trecutul acestui important obiectiv militar devenit acum monument. Este un spaţiu muzeal organizat după criterii pe care le respectă toţi muzeografii din această lume“, a spus Gheorghe Dumitroaia.

Referitor la valoarea exponatelor, directorul Complexului Muzeal Naţional Neamţ a spus că „toate exponatele sunt «scumpe» din punctul nostru de vedere, sunt importante pentru că sunt părţi ale istoriei noastre naţionale, este recuperarea trecutului nostru“.

Gheorghe Dumitroaia a menţionat faptul că expoziţia se referă în special la trecutul medieval, dar că este amintită şi istoria mai veche: „Aici sunt vestigii care amintesc prezenţa umană pe culmea Pleşului, pe acest versant, încă de acum 8.000 de ani, aşa cum dovedesc fragmentele ceramice care datează din neoliticul timpuriu, aproximativ 6.000 î.Hr., datate cu carbon 14, similare cu cele descoperite la Lunca şi la Oglinzi“.

Lupte între cavaleri la poalele Cetăţii

Meşterii populari şi cavalerii, alături de menestreli, au creat o atmosferă medievală la baza cetăţii. Printre meşteri s-a aflat şi Ionela Lungu, din Târgu Neamţ, care a fost gazdă pentru ceilalţi meşteri veniţi din întreaga Moldovă, dar şi din ţară: „Am adunat aici cei mai dragi meşteri populari din Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova. Pentru că reprezint acest loc, am adus la târg figurine modelate din lut care reprezintă personaje din opera lui Ion Creangă, iar soţul meu, Costin Lungu, are bâte şi toiege de sărbătoare“.

Atmosfera medievală a fost creată şi de Ordinul Cavalerilor Lupi din Târgu Mureş care au reprezentat un punct de atracţie mai ales pentru copii. Aici putea fi văzută o întreagă panoplie de arme medievale pe care cavalerii le foloseau în lupte demonstrative, la care putea participa şi publicul. „Am fost la mai multe serbări medievale, la Oradea, Sighişoara, Hunedoara, Bistriţa, Alba Iulia, peste tot unde sunt cetăţi medievale. Noi, ca ordin al cavalerilor medievali, suntem foarte încântaţi de acest cadru al Cetăţii Neamţ. Cred că este o cetate foarte impunătoare şi cred că s-ar putea face lucruri extraordinare aici“, a spus conducătorul cavalerilor, Luca Ioan Eugen.

O istorie de peste 600 de ani

Cetatea Neamţ a fost construită în timpul lui Petru I Muşat (1375-1391), prima atestare documentară datând din 1395. În forma sa iniţială, compunându-se doar dintr-un fort central ce închidea o incintă străjuită de patru turnuri la colţuri, cetatea şi-a îndeplinit cu bine rolul de apărare până la mijlocul secolului al XVI-lea, când au început să fie folosite mai mult armele de foc.

Epoca de glorie a cetăţii de pe Culmea Pleşului este în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), care, înţelegând rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţii de apărare, a întărit cetăţile deja existente şi a construit altele noi, întreaga Moldovă fiind străjuită de un puternic sistem defensiv format din cetăţile Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Tighina, Cetatea Alba, Chilia.

Lucrările de la Cetatea Neamţ din vremea lui Ştefan au constat în supraînălţarea vechilor ziduri, ridicarea a patru bastioane în curtea exterioară şi construirea podului în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni din piatră.

Prefacută în mănăstire de către Vasile Lupu şi apoi distrusă parţial în 1675, cetatea a mai scris o pagină de eroism în 1691, când a rezistat asediului armatei polone conduse de Ioan Sobieski.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!