Prima Sfântă Liturghie în cinstea Sfântului Ierarh Iacob Putneanul

La Mănăstirea Putna a fost oficiată ieri, 15 mai 2017, prima Sfântă Liturghie în cinstea Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei. Duminică, 14 mai 2017, a avut loc proclamarea oficială a canonizării acestui sfânt, ieri fiind pomenit pentru prima dată în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

Sfânta Liturghie în cinstea Sfântului Ierarh Iacob Putneanul a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Teofan Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, împreună cu alţi 5 ierarhi ai Bisericii noastre. Au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, şi Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

Cuvântul de învăţătură în cadrul Liturghiei a fost rostit de Părintele Mitropolit Teofan, care a prezentat principalele virtuţi ale Sfântului Ierarh Iacob Putneanul: „Sfântul Iacob Putneanul a fost, pe de o parte, arhiereul lui Hristos, iar pe de altă parte, păstorul cel bun al turmei sale. Aceasta a fost strădania Sfântului Iacob Putneanul: să fie fără pată, să fie fără prihană, să se osebească de cei păcătoşi, devenind prelungirea mâinilor şi a lucrării mântuitoare a Domnului Hristos. Vedem în viaţa acestui mare ierarh că a încercat, şi că Dumnezeu l-a ajutat, să-şi pună sufletul pentru oile sale. Urmând această chemare, l-a rugat pe domnul Moldovei din acea vreme să înfiinţeze Spitalul «Sfântul Spiridon» din Iaşi, care până astăzi a rămas cel mai mare spital al Moldovei. De asemenea, Sfântul Iacob Putneanul a mărturisit adesea că un copil fără carte este un copil pierdut; într-o vreme în care puţină lume ştia să citească şi şcolile erau o raritate, marele ierarh a tipărit un Abecedar şi a înfiinţat prima şcoală rurală din ţara noastră, la Putna. Sfântul Ierarh Iacob avea conştiinţa, după spusele Sfântului Maxim Mărturisitorul, că ignoranţa şi neştiinţa compun rădăcina tuturor relelor din această lume".

„Mănăstirea Putna - maică şi moştenitoare a noastră"

La final, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a mulţumit tuturor celor care au fost ieri prezenţi la Sfânta Liturghie, în ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, amintind cât de mult a ţinut marele mitropolit la ctitoria ştefaniană: „Mulţumire Preabunului Dumnezeu şi Fecioarei Maria, căreia această mănăstire îi este închinată. Doresc să amintesc de primul gest pe care l-a făcut Sfântul Iacob Putneanul faţă de această ctitorie. Când a ajuns în slujirea de episcop şi apoi mitropolit al Moldovei, Sfântul Iacob a început lucrarea de refacere a Mănăstirii Putna prin ferecarea în argint a Icoanei Maicii Domnului şi scoaterea ei din catapeteasmă şi aducerea ei în mijlocul bisericii, spre închinare. A recunoscut Mitropolitul Iacob prin aceasta că aici, la Putna, Fecioara Maria este Maică şi Ocrotitoare. De aceea, Sfântul Iacob a şi numit această mănăstire «maică şi moştenitoare a noastră»".
Credincioşii prezenţi ieri la Putna s-au închinat la moaştele Sfântului Ierarh Iacob Putneanul şi ale Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan, ce sunt aşezate lângă biserica mănăstirii. Sfintele moaşte au fost purtate în pelerinaj în ieri după-amiază, de la Mănăstirea Putnei la Mănăstirea Sihăstria Putnei, unde a fost oficiată prima slujbă de Priveghere în cinstea Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan.