An omagial
Primirea patriarhului în Senat

Primirea patriarhului în Senat

Alexandru Briciu, 19 August 2010

În ziua de 4 noiembrie 1925, Preafericitul părinte Miron a fost primit în calitate de patriarh în şedinţa Senatului Regatului României. Membrii Legislativului şi ai Executivului au întâmpinat prin discursuri de felicitare atât pe patriarhul ţării, cât şi pe delegaţii străini sosiţi la învestitură.

Şedinţa a fost declarată deschisă la orele 15:30 şi prezidată de domnul Tony Iliescu, în calitate de vicepreşedinte al Senatului, asistat de domnii dr. N. Hasnaş şi Gh. Popescu, secretari ai biroului. Celor 155 de senatori prezenţi la şedinţă s-au adăugat membrii guvernului, I. G. Duca, ministrul afacerilor străine, Vintilă Brătianu, ministrul finanţelor, Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, şi Gh. Cipăianu, subsecretar de stat.

"Sanctitatea Sa Patriarhul Dr. Miron Cristea, făcându-şi apariţia în incintă, întreg Senatul ovaţionează în picioare şi aplaudă îndelung", nota arhimandritul Tit Simedrea. La tribuna diplomatică a Senatului, alături de patriarhul ţării, au luat loc membrii delegaţiei Patriarhiei Ecumenice: "I.P.S.S. Mitropolitul Ioachimos al Halchedonului, I.P.S.S. Mitropolitul Fotie al Dercosului, I.P.S.S. Mitropolitul Ghermanos al Sardeonului şi Spiru Constantinidis, primul dragoman al Patriarhiei, cu suita lor; precum şi delegaţiunea Bisericii greceşti compusă din: I.P.S.S. Mitropolitul Policarp al Trichiei şi arhimandritul Mihail Constantinidis, vicar al arhiepiscopiei din Atena, cu suita lor". Ambele delegaţii erau însoţite de marele nomofilax al Bisericii Ortodoxe, dr. Dragomir Demetrescu.

Cuvântul de primire a patriarhului în Senat

Domnul senator Dimitrie Th. Arţăreanu a primit cel dintâi cuvântul: "D-lor senatori, profitând de faptul că, datorită legilor ţării noastre - Constituţiunea - şi a datinelor noastre strămoşeşti, Înalţii Prelaţi, prea Sfinţii Părinţi, Mitropoliţii şi Episcopii, fac parte şi au făcut parte de drept întotdeauna din sfatul ţării şi datorită acestui fapt avem marele noroc să vedem în mijlocul nostru pe acela care a fost ridicat la cea mai înaltă treaptă a Bisericii noastre strămoşeşti, pe întâiul Patriarh al României întregite, să prezentăm cucernic şi cu toată dragostea firească, Înalt Prea Sfântului şi Prea fericitului nostru părinte sufletesc şi duhovnicesc, felicitările noastre cele mai călduroase şi să-i urăm din toată inima ca păstorirea Sa să fie cât de lungă şi întocmai ca a marilor săi antemergători, marii Chiriarhi ai neamului românesc, păstorirea sa să fie plină de fapte, care să ne mândrească şi să ne fericească pe noi, dreptcredincioşii şi cari mari fapte să fie spre slăvirea şi înălţarea Bisericii noastre strămoşeşti, una şi nedespărţită pentru totdeauna. (Aplause prelungite). Să trăiască până la adânci bătrâneţe şi spre lauda şi slava Bisericii noastre româneşti, strămoşeşti, întâiul Patriarh al României întregite. Să trăiască Prea Sfinţitul nostru Părinte sufletesc şi duhovnicesc; să trăiască d-rul Miron Cristea! (Întreg Senatul, în picioare, ovaţionează îndelung)."

"Cu ridicarea prestigiului Bisericii, se ridică prestigiul ţării întregi"

Părintele protopop greco-catolic Ilie Dăianu, de la Cluj, şi-a amintit cu bucurie momentele când, de la aceeaşi tribună, pleda pentru legea de înfiinţare a Patriarhiei Române: "Am exprimat atunci câteva idei, care astăzi, după admirabila sărbătoare de învestitură şi înscăunare a primului Patriarh, cu mare satisfacţiune le văd, în parte, realizate şi pornite spre a se realiza în total", adăugând că prin "ridicarea prestigiului Bisericii, se ridică prestigiul ţării întregi". Reprezentant al altei confesiuni decât cea ortodoxă, părintele protopop sublinia bucuria tuturor Bisericilor recunoscute în regat pentru întemeierea Patriarhiei Române: "Cu satisfacţiune deosebită am văzut toate confesiunile reprezentate prin şefii lor, în cari sâau remarcat şi Mitropolitul românilor uniţi din Transilvania, Mitropolitul dela Blaj, Arhiepiscopul catolic din Bucureşti, întrâun cuvânt, toţi reprezentanţii tuturor confesiunilor creştine. Astfel Patriarhul se înalţă, ca un semn al unui viitor, nu numai pentru Biserica românească, ci pentru întreaga Românie".

"Nu putea să fie un Rege al României Mari, fără să fie un Patriarh al României-Mari"

Domnul senator Gheorghe Ghibănescu, membru corespondent al Academiei Române din 1905, a amintit colegilor săi că, "dacă este vreun teren pe care noi românii avem prilejul să ne ridicăm peste clipa momentului pentru a fi uniţi în gând şi simţiri, este terenul vieţii religioase româneşti naţionale".

Ridicarea la rang de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române "era o cerinţă politică şi internă, dar mai ales externă", a motivat domnia sa: "O ridicare politică a unui popor reprezintă ochilor lumii din afară o energie naţională de aşa valoare, că nu se putea ca, înălţându-ne pe un teren, să fi lăsat în umbră pe terenul bisericesc. Nu putea să fie un Rege al României-Mari, fără să fie un Patriarh al României-Mari! Trebuia ca statul, unit din punct de vedere naţional, să meargă mână în mână cu Statul religios, cu Biserica, şi înălţându-se Statul politic să se înalţe şi Biserica la rangul de Patriarhie. Este, cum s-ar spune, completarea unei stări politice interne, care îşi află legalitatea şi semnificaţia deplină în ridicarea morală şi religioasă a Bisericii noastre naţionale".

Primirea delegaţilor străini

Domnia sa s-a adresat, în continuare, reprezentanţilor delegaţiei Bisericilor Orotodxe surori, invitaţii patriarhului Miron: "Parcă văd, acum 260 de ani, pe reprezentanţii Bisericii creştine cari au fost primiţi de Vasile Lupu, iar azi, îi avem musafirii Patriarhului României-Mari. (Aplause)." Întorcându-se spre tribuna diplomatică, a salutat prezenţa membrilor Bisericii Răsăritului: "Sfinţiile Voastre nu aţi venit să întocmiţi o carte nouă, în urma unor lupte religioase; aţi venit la un popor cu unitate de credinţă bisericească, pentru a slăvi unitatea pe terenul bisericesc. Nu aţi venit să formulaţi mărturisirile ortodoxe ale lui Petru Movilă, nu aţi venit să înfruntaţi papismul în luptă cu ortodoxismul, aţi venit să vă bucuraţi de ridicarea în rang a Bisericii naţionale române ca Biserica răsăriteană. (Aplause). De aceea, vizita Înalt Prea Sfinţiilor Voastre fiind desbrăcată de interese naţionale, căci aţi venit cu o comunitate de dogmă, de frăţietate, vizita Înalt Prea Sfinţiilor Voastre este mai interesantă ca toate, căci ea este numai pe terenul religios şi moral al Bisericii noastre."


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!