An omagial
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia

Principalele evenimente din 1918, anul Marii Uniri

Dorin Stănescu, Istoric, 10 Ianuarie 2018

1 ianuarie - Proclamație a Regelui și Guvernului către Armată în care se afirmă: „Stând acum cu arma la picior, ochiul vostru să fie mereu țintit înspre inamic, inima voastră să bată cu aceeași încredere și căldură pentru țară”; Te Deum la Mitropolia din Iași oficiat de IPS Mitropolitul Pimen al Moldovei și Sucevei în prezența Regelui Ferdinand, Reginei Maria, a întregii familii regale, înalți demnitari ai statului și oficiali militari din garnizoană. După să­vârșirea serviciului religios, Ion I.C. Brătianu a adresat în numele Guvernului și al țării felicitări suveranilor.

2 ianuarie - În urma protestului colectiv al reprezentanților întregului corp diplomatic acreditat în Rusia, este eliberat din arest ambasadorul român la Petrograd, C. Diamandy, arestat de către bolșevici la 31 decembrie 1917.

4 ianuarie - La Paris apare seria a doua a ziarului „La Roumanie”, care avea ca scop sprijinirea cauzei românești pe lângă marile puteri ale Antantei. Printre inițiatori se află și Constantin Mille; George Enescu susține la Teatrul Național din Iași un concert (Simfonia Pastorală nr. 6 de Beethoven, Concertul în mi Bemol de Ceaikowsky) pentru publicul capitalei temporare a României și pentru oficialități.

6 ianuarie - Primii martiri ai luptei pentru unirea Basarabiei cu România - 850 de voluntari ardeleni pleacă de la Kiev și se opresc la Chișinău cu misiunea dată de Ministerul de Război al statului român de a ajuta Guvernul basarabean să lupte împotriva trupelor rusești aflate în zonă și care generau instabilitate. Atacați de trupele bolșevice aflate în subordinea organizației Otdel, voluntarii sunt luați prizonieri sau uciși; ziarul ieșean ,,Mișca­rea”, într-un articol intitulat „Armata și educația poporului”, își informează cititorii despre de­s­fășurarea slujbei de Bobotează în zona frontului, slujba fiind efectuată de doi preoți - cel al unei localități din apropierea zonei de conflict și de preotul militar. La ceremonie au participat generalul Arthur Văitoianu, ofi­țeri și soldați, populația satelor învecinate. În cuvântul său, generalul Văitoianu a vorbit despre însemnătatea Bisericii, despre importanța faptei de a dărui și de a ajuta pe cei aflați în nevoie.

8 ianuarie - Președintele american Woodrow Wilson formulează „Cele 14 puncte”, document programatic care va sta la baza Conferinței de pace de la Paris (1919).

10 ianuarie - La solicitarea oficialităților române din Basarabia, unități ale Armatei Române comandate de generalul Ernest Broșteanu sosesc aici pentru a restabili ordinea și a asigura liniștea zonei; Societatea Ortodoxă din Bârlad publică un raport de activitate pentru anul 1917, în ziarul ieșean „Miș­carea”. Din raport reiese o prodigioasă activitate caritabilă: crearea unui atelier de croitorie care a confec­ționat 2.000 de că­măși și pantaloni pentru soldați, crearea unor ateliere pentru femeile refugiate, oferind acestora posibilitatea de a-și asigura un venit, îngrijirea a 100 de copii orfani.

13 ianuarie - Divizia 1 a Armatei Române intră în Chișinău, fiind primită cu mare entuziasm de populație; Guvernul Rusiei Sovietice rupe relațiile diplomatice cu România și anunță că nu va returna tezaurul „oligarhiei române” decât în momentul în care puterea va fi în mâinile poporului român.

15 ianuarie - Ziarele anunță lupte grele care se dau în zona Iași între trupele ruse contaminate de bolșevism și aflate în disoluție și Armata Română.

16-19 ianuarie - Comitetul Central al Studenților basarabeni face un apel către popu­lația zonei să sprijine unirea cu România.

19 ianuarie - Mișcare de revoltă a marinarilor flotei austro- ungare, printre ei și români, printre solicitări aflându-se dreptul popoarelor din imperiu de a-și forma state naționale independente.

20-21 ianuarie - Lupte la Galați între trupele ruse (Corpul siberian nr. 4) și trupele române (Divizia 4).

21 ianuarie - Ziarul „Gazeta Bucureștilor” publică infor­mația că Regele Ferdinand a fost arestat de către ruși și este transportat spre Sankt Petersburg.

23 ianuarie - Puterile Centrale adresează un ultimatum României, solicitându-i să-și precizeze poziția: încheie pace sau continuă războiul.

24 ianuarie - Într-o zi cu rezonanță istorică, Republica Democratică Moldovenească își declară independența față de Rusia, făcând un pas uriaș pe drumul spre unirea cu patria-mamă. În aceeași zi, Consiliul Directorilor se dizolvă, iar puterea este încredințată unui Consiliu de Miniștri condus de Daniel Ciugureanu; Ziua Unirii Principatelor este sărbătorită în orașele din România liberă, în cadrul unităților și școlilor militare, dar și la Chișinău.

25 ianuarie - Lupte între trupele române și cele ruse în zona Pașcani.

26-29 ianuarie - Demisia Guvernului I.I.C. Brătianu - Take Ionescu, motivul fiind refuzul de a încheia pacea separată cu Puterile Centrale. Take Ionescu pleacă la Paris, unde va milita pentru cauza românească. La Iași se formează un nou guvern condus de generalul Averescu, care va depune jurământul în ziua de 29 ianuarie.

26 ianuarie - Paris, Academia Științelor Morale și Politice votează o rezoluție de mesaj către Academia Română în care își exprimă admirația pentru eroismul românilor și urează României să rămână după război în „Europa orientală santinela civilizației latine”.

28 ianuarie - Trupele ruse trec Prutul și părăsesc zona Moldovei; Forţată de ieşirea din război a aliatului rus, România este obligată să solicite începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.

30 ianuarie - Ziarul „Mișc­a­­rea” își informează cititorii despre ceremonia religioasă desfă­șurată la Biserica „Trei Ierarhi” cu ocazia hramului acesteia. Slujba a fost oficiată de Mitropolitul Pimen, care a fost asistat de clerul mitropoliei, au participat întreaga familie regală și înalți demnitari; Universitatea din Paris trimite o telegramă de solidaritate către Universi­tățile din București și Iași în care își exprimă simpatia profundă și speranța că după război greu încercata națiune română va primi ceea ce merită; Societatea Ortodoxă Națio­nală a Femeilor Române, condusă de Olga Sturdza, raportează că pe parcursul anului 1917 a strâns suma de 1.075.949 lei pentru îngrijirea orfanilor.

O serie de înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe - Pimen, Antim, dar și persoane particulare, doam­ne din înalta societate se oferă să contribuie lunar la întreținerea unor copii orfani.

File de agendă:

10 ianuarie - 525 de ani
de la nașterea umanistului Nicolaus Olahus;

15 ianuarie - Se sărbăt­o­rește Ziua Culturii Române;

15 ianuarie - se naște
Mihai Eminescu, cel mai mare poet român;

18 ianuarie - 165 de ani de la nașterea scriitorului Ioan Slavici (1848-1925);

22 ianuarie - în 1862 se formează primul Guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, se deschid lucrările primului Parlament reunit al Moldovei;

23 ianuarie - 220 de ani de la nașterea omului politic Ion Câmpineanu (1798-1863);

24 ianuarie - 149 de ani de la Unirea din 1859 a Principatelor Române;

30 ianuarie - 1840 apare la Iași revista „Dacia lite­rară”.


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!