Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă An omagial Principalele evenimente din 1918, anul Marii Uniri

Principalele evenimente din 1918, anul Marii Uniri

Galerie foto (9) Galerie foto (9) An omagial
Un articol de: Prof. dr. Dorin Stănescu - 29 Martie 2018

1 aprilie - Publicațiile din Iași descriu cu entuziasm derularea ceremoniilor organizate în onoarea delegației basarabene a Sfatului Țării sosită pentru a aduce actul de Unire: Toastul de la Palatul regal, vizita repre­zentanților Sfatului Țării la aerodromul de lângă Iași, prânzul oferit delegației basarabene de către Mitropolitul Pimen al Moldovei la Palatul Mitropoliei din Iași, retragerea cu torțe pe traseul de la Statuia lui Ștefan cel Mare la Palatul Mitropoliei;

2 aprilie - Regele Ferdinand, Regina Maria și Principesa Marioara participă la Târgu Neamț la o ceremonie a Regimentului Vânătorilor de Munte. Pentru vitejia exemplară dovedită de acest regiment în luptele din vara anului 1917, Regele a conferit Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a drapelului regimentului. De altfel, pe întreg parcursul acestei luni regele decorează drapelele de luptă ale unor regimente militare care s-au jertfit pentru apărarea ființei naționale românești în campania din 1917;

3 aprilie - Ziarul „Mișcarea” relatează despre faptele colonelului canadian J. Boyle, care a salvat parlamentarii români aflați la Odesa. Boyle i-a eliberat pe aceștia din mâinile bolșevi­cilor și i-a ajutat să se întoarcă în țară;

5 aprilie - Presa din Iași readuce în actualitate problema redeschiderii școlilor și a eliberării localurilor de școală care au fost folosite cu destinație militară. În Iași au început să funcționeze doar câteva școli, insuficiente pentru nevoile populației școlare;

3/16 aprilie - Alexandru Averescu înființează la Iași for­mațiunea politică „Liga Poporului”. Din această grupare fac parte: Constantin Argetoianu, Constantin Coandă, Grigore Filipescu. Mai târziu „Liga Poporului” va deveni Partidul Poporului;

9/22 aprilie - Regele Ferdinand emite la Iași Decretul de unire a Basarabiei cu România. Alături de rege semnează primul-ministru Alexandru Marghiloman;

11 aprilie - Biserica Ortodoxă Română și Cultul Mozaic din Iași organizează ceremonii de comemorare pentru cei 200 de medici, 15 farmaciști, 50 de studenți mediciniști și alte zeci de surori, asistente și infirmiere care au murit la datorie în timpul războiului. La Mitropolie se des­fășoară sub conducerea Mitropolitului Pimen Georgescu o amplă slujbă de pomenire a acestor eroi. Memoria lor a fost călduros evocată de mitroplit, care a subliniat că amintirea și jertfa acestora sunt de neuitat. Printre cei prezenți a fost și primul-ministru Alexandru Marghiloman. La ora 10:00, și la Templul Mozaic din Iași a fost oficiată o ceremonie de pomenire a medicilor evrei și români morți pentru patrie în Marele Război;

12 aprilie - La Teatrul Național din Iași, George Enescu și soliști ai Operei din Odesa susțin un concert patronat de Regina Maria, încasările fiind folosite în beneficiul acțiunilor caritabile desfășurate de regină;

15 aprilie - Cultura se manifestă și în vreme de război: Bojdeuca lui Creangă este declarată muzeu, devenind primul muzeu memorial literar din România;

17/30 aprilie - Un grup de români înființează la Paris „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”. Preșe­dinte este ales Traian Vuia. Comitetul militează în străinătate pentru cauza unirii românilor;

19 aprilie - Ziarul „Mișcarea” vorbește despre acțiunea caritabilă a Reginei Maria, care, în Vinerea Mare dinaintea Paștelui ortodox, s-a deplasat pe Valea Bistriței și a Trotușului pentru a oferi îmbrăcăminte și alimente populației nevoiașe; Cancelaria Mitropoliei Moldovei publică un anunț în care informează publicul că din cauza războiului mănăstirile au fost transformate în spitale de boli contagioase, centre pentru invalizi și orfelinate și din acest motiv nu se mai dă voie pe timpul verii să se locuiască acolo, așa cum obișnuiau să facă unii locuitori ai orașelor în vremurile de dinainte de război;

20 aprilie - Regina Maria asistă la biserica din Onești la slujba religioasă din Vinerea Mare și apoi la slujba Învierii;

22 aprilie/5 mai - Paștele ortodox. „Acum 1918 ani pe muntele Golgota, Isus Nazarineanul își dădea sufletul pe cruce”, titra pe prima pagină ziarul „Mișca­rea” . Alte articole vorbeau despre „Reînvieri naționale”, făcând aluzie la visul încă nedesăvârșit al Marii Uniri și la „Golgota” și durerile României. Regele Ferdinand, Principele Carol, membri ai Guvernului, militari, popula­ția Iașiului au asistat la slujba de Înviere oficiată de Mitropolitul Pimen la Catedrala Mitropolitană. În momentul în care mitropolitul a rostit „Hristos a înviat!” au fost trase 101 salve de tun;

24 aprilie/7 mai - Pacea de la Buftea - București încheiată între România și Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Turcia, Bulgaria). Pentru țara noastră erau impuse condiții înrobitoare din punct de vedere economic prin convenții economice - a petrolului, agricolă, beneficiară fiind Germania. Din punct de vedere teritorial, România ceda Bulgariei Dobrogea, alți 5.600 km din zona Carpaților erau cedați către Austro-Ungaria, demobilizarea armatei. Regele Ferdinand a refuzat să ratifice tratatul;

29 aprilie/12 mai - Legea cu privire la administrarea Basarabiei care prevede organizarea acesteia.

File de agendă

1 aprilie - S-a înființat, la București, Academia Română în anul 1866; în anul 1919, România trece la calendarul gregorian (stil nou). Ziua de 1 aprilie devine 14 aprilie;

2 aprilie - Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret - stabilită din anul 1967;

4 aprilie - 65 de ani de la moartea Regelui Carol al II-lea (1893-1953)

5 aprilie - Se înființează în anul 1904 Automobil Club Regal (Automobil Club Român azi); 110 ani de la nașterea dirijorului Herbert von Karajan (1908-1989); 85 de ani de la nașterea poetului, traducătorului Romulus Vulpescu (1933-2012);

6 aprilie - 490 de ani de la moartea pictorului Albrecht Dürer (1473-1528);

7 aprilie - Ziua Mondială a Sănătății (stabilită de OMS);

8 aprilie - Ziua Internațională a Romilor (sărbătorită din 1971); Se naște Carol Davila (1828-1884);

9 aprilie - Se naște scriitorul Camil Petrescu (1894-1957);

10 aprilie - Se naște arhimandritul și duhovnicul de la Mănăstirea Sihăstria, Ilie Cleopa (1912-1998);

11 aprilie - 160 de ani de la nașterea scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918) și 100 de ani de la moartea sa, 29 aprilie 1918;

13 aprilie - Se naște pictorul Nicolae Tonitza (1887-1940);

14 aprilie - Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504) se urcă pe tronul Moldovei;

16 aprilie - Se naște preotul și scriitorul Gala Galaction (1878-1961); se naște scriitorul avangardist Tristan Tzara (1896-1936); 190 de ani de la moartea pictorului Francisco José de Goya y Lucientes (1746-1828);

17 aprilie - Se înființează Banca Națională a României (1880); 155 de ani de la nașterea scriitorului grec Konstantinos Petrou Kavafis (1863) și 85 de ani de la moartea sa (1933);

19 aprilie - 170 de ani de la nașterea scriitorului Calistrat Hogaș (1848-1917);

20 aprilie - Se naște Regele României Carol I (1839-1914); 210 ani de la nașterea împăratului Napoleon al III-lea (1808-1873); 150 de ani de la nașterea scriitorului Charles Maurras (1868-1952); 125 de ani de la nașterea pictorului spaniol Joan Miró (1893-1983); Ziua Internațională a Presei Libere (instituită din 1991 la propunerea organizației „Reporteri fără frontiere”);

22 aprilie - Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral descoperă Brazilia (1500); Se naște scriitoarea Veronica Micle (1850-1889); Ziua Mondială a Pământului;

23 aprilie - Ziua Mondială a Cărții și a Drepturilor de Autor (stabilită de UNESCO); Se naște scriitorul Gib. I. Mihăescu (1894-1935);

25 aprilie - România semnează Tratatul de aderare la Uniunea Europeană la Luxemburg în anul 2005; 60 de ani de la moartea pictorului Iosif Iser (1881-1958);

26 aprilie - Se naște scriitorul William Shakespeare (1564-1616); 220 de ani de la nașterea pictorului Eugène Delacroix (1798-1863); 55 de ani de la moartea scriitorului Vasile Voiculescu (1884-1963);

29 aprilie - Ziua Internațională a Dansului; Ziua Națională a Veteranilor de Război; 185 de ani de la înființarea Societății Filarmonice București (1833-1838); 100 de ani de la moartea marelui scriitor, orator Barbu Ștefănescu Delavrancea;

30 aprilie - 85 de ani de la moartea poetei Anna de Noailles (1876-1933).