An omagial
Principalele evenimente din anul Marii Uniri

Principalele evenimente din anul Marii Uniri

1 august - Constantin Stere publică un editorial în ziarul „Lumina”, intitulat „Pentru Unirea sufletească”, în care face un apel public la toți românii să doneze cărți „pentru a inunda Basarabia” și a șterge urmele secolului de dez­națio­nalizare la care au fost supuși românii basarabeni;
5 august - Ziarul liberal „Mișcarea”, care apare la Iași, răspunde acuzațiilor aduse de conservatori Guvernului Brătianu privind lipsa pregătirii intrării României în Primul Război Mondial, demontându-le ca neadevărate;
7 august - Parlamentul a votat cu majoritate covârșitoare trimiterea în judecată a fostului Guvern Brătianu. Acuzațiile: violarea art. 121 din Constituție prin deschiderea granițelor pentru armata rusă, fără acordul Corpului Legiuitor; „nepregătirea armatei cu armament, echipament, nereguli și afaceri la Ministerul de Război; întrebuin­țarea mijloacelor de corupție pentru a împiedica întrunirea reprezentanței naționale, în sensul că s-au dat diurne substan­țiale pentru ca deputații să plece la Odesa ori în alte zone, iar Parlamentul să nu mai poată lucra; retribuțiuni bănești de milioane acordate parlamentarilor peste diurnele legale; cedarea flotei către Rusia; transportarea peste graniță a tezaurului și pierderea acestuia; traficarea vagoanelor pentru export și luarea de mită în bani de la cei interesați; distrugerea din ordine nejustificate a rafinăriilor; înalții demnitari au întrebuințat trenurile și mijloacele de transport pentru a salva avutul lor personal în detrimentul transporturilor de trupe, răniți și a avutului țării; strămutarea în Moldova a copiilor de 15-18 ani prin abuz de putere, mulți dintre ei murind de foame sau de tifos”;
9 august - Presa conservatoare și filogermană din Iași și București publică ample reportaje despre procesul intentat fostului Guvern Brătianu;
12/25 august - se constituie la Chișinău Partidul Țărănesc din Basarabia, președinți Pan Halippa (1918-1921) și Ion Inculeț (1921-1923);
15 august - Liberalii protestează în presă față de schimbarea Legii Responsabilității Ministeriale în sensul că foștii membri ai Guvernului pot fi arestați. De fapt, Guvernul și Parlamentul germanofil al conservatorilor lui Alexandru Marghiloman pregăteau prin această lege drumul spre arestarea lui Ion I.C. Brătianu și a echipei guvernamentale din perioada anilor 1914-1918;
16 august - La un an după eroicele bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, în presa ieșeană apare un articol intitulat „Rolul României în Războiul European”. În acest articol, se sublinia faptul că „Mărășeștii nu sunt numai cea mai mare bătălie din istoria neamului românesc, dar totodată alcătuiește singură unul din marile capitole ale războiului mondial. Presa lumii s-a grăbit să consacre triumful nostru, iar marele om de stat englez Asquath vorbea cu căldură poporului său de România invincibilă. Aceste mărturisiri venite de departe sunt documentele vredniciei unui neam și totodată chezășia unui triumf”, se încheia articolul citat mai sus;
19 august - La Iași se editează o inedită publicație „Buletinul Ausweise-lor”, care apare de trei ori pe săptămână și conține lista persoanelor cărora le-au sosit ausweis-urile pentru a pleca din Moldova, informații despre cum poți să călătorești, mersul trenurilor și vapoarelor, tarifele; Ziarul „Mișcarea” publică articolul intitulat „Prizonierii din Germania” în care atrage atenția că statul german nu a eliberat decât 3.000 de prizonieri, restul folosindu-i la muncă forțată, iar întreținerea lor este plătită conform tratatului de pace de către România. „Noi am predat prizonierii, am dat 13.000 vagoane grâne, suportând dife­rența de preț, ne-am îndeplinit, deci, toate angajamentele, iar Germania continuă să dețină prizonierii români pe cari îi între­bu­in­țează la munci pentru cari îi plătim tot noi. Dl. Marghiloman ne vorbea odată de «creditul» său pe lângă germani. Dacă există, să-l pună la încercare”, concluzionează autorul articolului;
27 august - sub semnătura lui I.G. Duca, tot ziarul liberal „Mișcarea” publică articolul de fond intitulat „O iluzie” în care combate intențiile conservatorilor de a se opune reformei agrare votate în 1917 la inițiativa regelui Ferdinand și a Guvernului Brătianu-Take Ionescu. Duca le spunea adversarilor politici că este o iluzie să creadă că se vor putea opune sau vor putea deturna sensul acestei reforme.

File de agendă:

1 august - 135 de ani de la nașterea lui Pantelimon Halippa (1883-1979), figură marcantă a Unirii de la 1918 a Basarabiei cu România. A fost publicist și om politic, președinte al Sfatului Țării și ministru, dar, în același timp, a cunoscut și temnițele regimului comunist; Dimitrie Cantemir devine primul român membru al unui înalt for științific din străinătate, Academia din Berlin;
2 august - I.V. Stalin semnează decretul de înființare a Republicii Sovietice Socialiste Moldo­venești (1940);
3 august - Se naște Iancu Flondor, personalitate marcantă a unirii Bucovinei cu România (1865-1924); 10 ani de la moartea lui Aleksandr I. Soljenițîn (1918-2008), scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (1970); Ziua orașului Timișoara (este ziua intrării armatei române în Timișoa­ra în anul 1919);
4 august - 99 de ani de la intrarea armatei române în Budapesta și de la sfârșitul regimului comunist al lui Bela Kun;
6 august - S-a înființat Biblioteca Academiei Române (1867); începe bătălia de la Mărășești (1917);
7 august - se înființează Primăria Bucureștiului, primul primar ales fiind Barbu Vlădoianu; Inaugurarea Casei Dosoftei la Iași (1970), aceasta adăpostește Secția de literatură veche a Muzeului Literaturii din oraș; moare Gheorghe Cârțan (1849-1911), cunoscut sub numele de Badea Cârțan, militant pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania;
8 august - Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, decide construirea Catedralei Mitropolitane de la Iași (1826), unde, din 1889, se va afla racla cu moaștele Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei;
9 august - moare împăratul roman Traian (53-117); moare domnitorul Mihai Viteazul, asasinat pe Câmpia Turzii (1601);
10 august - Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a dăruit Mănăstirii Putna, în 1500, „Marea dveră a Răstignirii”, o broderie monumentală, o bijuterie a artei acelei epoci; la Suceava a început înălțarea Bisericii „Sfântul Dumitru” (1534), ctitorie a domnitorului Petru Rareș; 15 ani de la moartea părintelui Constantin Galeriu (1918-2003);
12 august - se naște Ferdinand I, rege al României (1865-1927);
13 august - în noaptea de 12 spre 13 august a anului 1961 a început ridicarea Zidului Berlinului; se stinge din viață Alexe Mateevici (1888-1917), poet român autor al poeziei „Limba noastră”;
15 august - se finalizează construcția Mănăstirii Humor (1530); apare la București ziarul cotidian „Adevărul” (1888) sub directoratul lui Alexandru V. Beldiman; Sfântul voievod Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi au fost uciși de către turci (1714); Ziua Marinei Române (instituită prin lege din 2004, prima celebrare a fost în 1902);
18 august - 160 de ani de la moartea lui Barbu Lăutaru (1789-1858);
19 august - Regele Carol Robert de Anjou conferă Clujului statutul de oraș și-l scoate de sub proprietatea Episcopiei Catolice de Alba Iulia (1316);
20 august - se naște Ion I. C. Brătianu (1864-1927), politician și prim-ministru al României, artizan al Marii Uniri;
21 august - Este proclamată Republica Socialistă România (1965); moare Ioan Rusu Abrudeanu (1870-1934), publicist și om politic, luptător pentru Marea ­Unire;
22 august - 154 de ani de la înființarea Comitetului Interna­țional al Crucii Roșii prin semnarea de către 12 state europene a unei convenții la Geneva; se stinge din viață eroina Ecaterina Teodoroiu (1894-1917);
23 august - se înființează Consiliul Mondial al Bisericilor, la care România, prin Biserica Ortodoxă Română, a aderat în anul 1961;
24 august - Erupția vulcanului Vezuviu și distrugerea orașelor Pompei și Herculaneum (79); Noaptea Sfântului Bartolomeu - masacrarea hughenoților la Paris (1572);
25 august - 145 de ani de la nașterea actriței Lucia Sturdza Bulandra (1873-1961);
29 august - Bucureștiul este a treia capitală europeană care este bombardată de aviația germană după Paris și Londra (1916);
30 august - Dimitrie Cantemir publică la Iași, în 1698, prima scriere filosofică românească: „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul”;
31 august - Ziua Limbii Române (în Republica Moldova).


Galerie foto:

Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!