An omagial
Principalele evenimente din iunie 1918

Principalele evenimente din iunie 1918

1 iunie - Presa din Iași constată marele apetit al românilor basarabeni pentru lecturile lui Ion Creangă și îndeamnă publicul să doneze cărți pentru frații de acolo; regina Maria și principesa Elisabeta vizitează la Iași o expoziție de pictură și sculptură, încurajând astfel creația artistică în vreme de război, dar și îndemnând artiștii să reflecte lupta românilor în Marele Război.

Urmare a tratatului de pace de la Buftea-București, care permitea întoarcerea din Moldova a refugiaților, Ministerul de Interne informează cetățenii din Moldova că nu se mai primesc solicitări de revenire în Muntenia, deoarece autoritățile germane au de procesat peste 5.000 de astfel de cereri.

Armata română a trecut pe picior de pace, iar în consecință nici un militar nu va mai avea călătorie gratuită pe căile ferate.

2 iunie - „Darea în judecată sau plecarea din țară?” titrează presa din Iași pe primele pagini cu referire la intenția Guvernului Marghiloman de a acționa în instanță fostul guvern Ion I.C. Brătianu - Take Ionescu (decembrie 1916 - ianuarie 1918), acuzat de neglijarea pregătirii și înzestrării armatei, de folosirea în interes personal a vagoanelor de cale ferată etc.

Societatea Ortodoxă din Iași anunță reluarea conferințelor cu subiect religios. Banii strânși din vânzarea biletelor vor fi utilizați în beneficiul copiilor orfani.

3 iunie - Ziarul „Lumina”, editat de Constantin Stere, descrie pe larg slujba de la Mitropolia din București, unde în prezența Mitropolitului Conon, a arhiereilor Valerian Râmniceanu și Teofil Ploieșteanu, a clerului mitropolitan și a preoților întorși de pe front s-a ținut o slujbă în memoria soldaților căzuți pentru patrie. Printre cei prezenți, Alexandrina Cantacuzino, președinta Crucii Roșii.

4 iunie - Deschiderea lucrărilor Parlamentului nou ales, a cărui majoritate este cea conservatoare. O misiune specială a acestui for legislativ este și cea a ratificării Tratatului de Pace cu Puterile Centrale.

6 iunie - Presa bucureșteană publică numele refugiaților care se întorc de la Iași, anunțând în același timp și faptul că, de la această dată, armata română va demobiliza zilnic 2.000 de soldați.

7-16 iunie - Ziarul „Mișcarea” din Iași informează că la Palatul Mitropolitan au început, la 7 iunie, în prezența ministrului cultelor, lucrările Sfântului Sinod. Întrucât Sinodul nu se mai întrunise din toamna anului 1916, Mitropolitul primat Conon a solicitat acest fapt pentru a se discuta și rezolva problemele stringente ale Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul primei ședințe, acesta a prezentat într-un raport sintetic soarta Bisericii din teritoriul ocupat de germani și grelele suferințe ale clerului: ridicarea clopotelor, încercarea autorităților de ocupație de a schimba calendarul, utilizarea de către ocupant a clădirilor școlilor teologice, numărul mare de posturi vacante - 400 de preoți fiind lipsă din cauza exodului în Moldova, a deceselor unora dintre preoții parohi. A luat cuvântul și Mitropolitul Pimen al Moldovei, care a prezentat situația Bisericii din Basarabia.

În datele de 14 și 16 iunie 1918, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis o Hotărâre privind organizarea bisericească în Basarabia și o „carte pastorală” către locuitorii Basarabiei în care se vorbea despre unirea Bisericii de aici cu cea din Regatul României. Se mai constata și faptul că episcopii ruși din Basarabia au refuzat să se supună românilor și au plecat din provincie.

15 iunie - Spectrul foametei planează asupra României, întrucât după cum reiese din presă, seceta prelungită amenință popula­ția cu o veritabilă foamete.

20 iunie - La Iași, o delegație par­lamentară înmânează regelui Ferdinand tradiționalul răspuns la mesajul tronului, mesaj în care regele solicitase înfăptuirea reformei agrare și acordarea votului universal masculin. Poziția Parlamentului dominat de conservatorii lui Marghiloman în privința reformei agrare este una ambiguă.

21 iunie - La București, în prezența generalilor Eremia Grigorescu și Constantin Coandă s-au desfășurat ceremonii militare și religioase dedicate eroilor căzuți pe front. S-au ținut cuvântări în memoria generalului Ioan Dragalina, mort în Marele Război, s-au depus coroane de flori la cimitirele Belu și Ghencea.

25 iunie - Ziarul „Mișcarea” anunță că în cadrul dezbaterilor parlamentare, unul dintre parlamentari a înfierat familia regală, condamnând atitudinea acesteia din timpul războiului și socotindu-i vinovați de eșecul țării. Era doar una dintre încercările pe care germanii, prin astfel de interpuși, le făceau pentru a schimba dinastia, drept pedeapsă pentru participarea României la război alături de Antantă; două zile mai târziu, ziarul „Lumina” al lui Stere titra pe prima pagină: „Răspunderi și sancțiuni. Brătienii și chemarea trecutului guvern la răspundere”.

30 iunie - Declarațiile denigratoare din Parlament ale germanofililor referitoare la rege și dinastie sunt vehement condamnate printr-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului de către Corpul Ofițerilor în Rezervă al Armatei Române și publicată în ziarul „Mișcarea” din 30 iunie 1918. Ofițerii s-au arătat dispuși „de a apăra până la unul demnitatea patrimoniului strămoșesc, Tronul și Dinastia. Ofițerii de rezervă în aceiași unanimitate cu care au protestat, blamează pe acei care au îndreptat atacuri în contra Dinastiei… Convinși că inimele tuturor Românilor adevă­rați bat în aceiași simțire cu a lor, strigă: Trăiască M.S. Regele Ferdinand, Trăiască Dinastia Română, Trăiască România”, se mai arată în textul scrisorii.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!