Procesul retrocedării imobilelor este la zece ani distanţă de finalizare

Oana Nistor, 05 Octombrie 2008

▲ La nivel european, România încheie plutonul în ceea ce priveşte retrocedările, procesul restituirii proprietăţilor confiscate în timpul regimului comunist fiind departe de a fi încheiat ▲ Societatea Academică Română (SAR) şi APADOR-CH apreciază într-un raport că nici în următorul deceniu autorităţile nu vor rezolva această situaţie dacă se păstrează actualul ritm ▲ Peste 50% dintre imobilele naţionalizate au fost vândute chiriaşilor în baza legilor din perioada Iliescu, doar 15% dintre imobilele confiscate au fost restituite în natură şi numai 1.650 de persoane au primit bani de la Fondul Proprietatea ▲

Cadru legal imprecis şi schimbător, lipsa de coordonare centrală şi practică unificate dar şi lipsa de capacitate la nivel local pentru a rezolva probleme complicate de proprietate sunt trei dintre cauzele care au stat, în opinia SAR şi APADOR- CH, la baza întârzierii procesului de restituire a proprietăţilor confiscate în timpul regimului communist din România. Cifrele care vorbesc despre modul în care autorităţile au gestionat această problemă plasează România pe ultimul loc între ţările din Europa Centrală şi de Est.

La nivelul administraţiei centrale, 53,82% dintre notificările depuse în baza Legii nr.10 au rămas nesoluţionate, adică nici nu au fost luate „în lucru“, iar dintre cele „rezolvate“, 37% au fost respinse. Mai exact, doar 15% dintre notificări au fost rezolvate prin restituirea în natură, iar 42% - prin cea în echivalent, adică despăgubiri în acţiuni la Fondul Proprietatea. Potrivit raportului, acest lucru nu înseamnă că proprietarii în cauză chiar au primit acţiuni sau bani, ci doar că dosarul lor a ajuns la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii (ANRP). SAR, citată de agenţia HotNews, susţine că totalul notificărilor depuse depăşeşte 200 de mii.

Din raportul realizat de Societatea Academică din România reiese că, din cele 46.400 de dosare ajunse la ANRP, doar 1.650 au primit efectiv despăgubiri băneşti şi alte 1.970 - acţiuni la Fondul Proprietatea. Astfel, după 8 ani de zile, din totalul de 201.769 de cereri de notificare depuse, în natură au fost retrocedate 15.734 de imobile şi doar 3.620 de foşti proprietari au primit bani sau acţiuni.

Probleme mari la Bucureşti

Potrivit Raportului SAR, în Bucureşti sunt concentrate cele mai multe notificări - 43.000, aproximativ 21% din totalul cererilor la nivel naţional. În opt ani, doar 9.000 au primit o decizie; mergând pe acelaşi principiu, procesul de restituire ar putea să se prelungească cu cel puţin cinci ani.

Printre motivele identificate de SAR sunt proasta organizare şi insuficienţa personalului. De exemplu, până anul trecut, Comisia din Primăria Capitalei, care se ocupă de Legea nr.10, era compusă din 9 persoane care se întâlneau săptămânal, iar „personalul de suport“ era alcătuit din 28 de persoane. Ulterior, comisia s-a micşorat la 5 persoane cu întâlniri zilnice, iar personalul a crescut la 40, ritmul de rezolvare al notificărilor dublându-se.

Mai mult, SAR atenţionează că, în prezent, noul primar general, Sorin Oprescu, a preluat controlul Comisiei care, practic, şi-a încetat activitatea, emiterea de decizii fiind blocată.

De asemenea, Primăria Capitalei se confruntă cu nemulţumirile proprietarilor, aceştia deschizând numai puţin de 30.000 de procese pe motiv că Primăria nu pune în aplicare deciziile judecătoreşti definitive.

Traseul cererii de retrocedare

SAR a creionat şi traseul pe care îl urmează o notificare până la destinaţia finală, când proprietarul intră în posesia banilor sau a bunului imobil. De asemenea, în fiecare an, petiţionarul are de rezolvate probleme în plus din cauza unei birocraţii impuse.

Pasul 1: Notificarea este depusă la primărie, acolo dosarul este respins, din diferite motive, sau este soluţionat favorabil şi primeşte o Decizie de primar.

Pasul 2: De acolo, dosarul pleacă la prefect, care trebuie să dea un aviz de legalitate. Sau nu. Situaţie în care dosarul se reîntoarce la Primărie.

Pasul 3: Dosarul este trimis la Autoritatea Naţională pentru Retrocedarea Proprietăţii (ANRP) cu avizul de legalitate pe el.

Pasul 4: ANRP trage la sorţi dosarul care va intra la evaluare.

Pasul 5: ANRP face evaluarea proprietăţii şi stabileşte cuantumul despăgubirii.

Pasul 5: Proprietarul decide modalitatea în care doreşte să fie despăgubit: acţiuni la Fondul Proprietatea sau bani.

Pasul 6: ANRP emite o Decizie şi intervine Fondul Proprietatea.

Pasul 7: Proprietarul ar trebui să primească acţiuni.

SAR susţine că, la fiecare pas teoretic dintre cei expuşi mai sus, proprietarul se loveşte de anumite probleme legate de schimbarea legislaţiei, se cer mereu acte noi sau actele sunt pierdute din dosare. La Prefectură, veriga nou-introdusă în legislaţie, dosarul poate sta şi până la un an, iar dacă primeşte avizul de legalitate dosarul este supus unei trageri la sorţi „netransparente“, proprietarii neprimind nici o informaţie legată de când ar putea să le intre dosarul în lucru. La toate acestea, se adaugă şi o „listă specială“, pe care intră, după anumite criterii, proprietarii care au priorita-te la tragerea la sorţi, dar şi suspiciuni de corupţie, potrivit SAR.

Toate acestea culminează cu o evaluare greoaie şi netransparentă, proprietarul necunoscând criteriile după care se face, iar un proces în instanţă se prelungeşte extrem de mult. Fondul Proprietatea nu este listat la bursă, iar până în prezent doar 855 de persoane au primit bani.

Persoane îndreptăţite să deţină participaţii la Fondul Proprietatea

Fondul „Proprietatea“ S.A. s-a constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare despăgubirii persoanelor expropriate abuziv. Despăgubirea se face în acţiuni, reprezentând valoarea actuală a imobilelor care nu se restituie în natură. Dreptul de a deţine participaţii la Fondul Proprietatea aparţine tuturor persoanelor fizice cărora li s-au acordat, ori li se vor acorda, despăgubiri prin echivalent, în baza unor legi speciale de retrocedare:

- Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembie 1989, republicată, inclusiv despăgubirile aferente pretenţiilor rezultate din aplicarea art. 32 din Legea nr.10/2001;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea Fondului funciar nr.18/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare;

- Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!